Scleroza multiplă

Diagnostic

Deoarece simptomele sunt foarte variabile, este posibil ca medicii să nu recunoască boala în stadiile precoce. Scleroza multiplă este suspectată la persoanele tinere care prezintă dintr-odată vedere neclară, vedere dublă, tulburări motorii şi tulburări senzoriale în diferite părţi ale corpului. Diagnosticul este probabil dacă simptomele sunt fluctuante sau dacă există un tipar specific al acutizârilor bolii.
Gând este luată în considerare scleroza multiplă, în timpul examenului fizic • - se efectuează şi evaluarea siste¬mului nervos. La examinarea fundului de ochi (exami¬narea retinei) cu oftalmoscopul " se observă nervul op¬tic, care poate fi inflamat sau neobişnuit de palid.

Nicio analiză considerată singură nu are rol diagnos¬tic, însă analizele de laborator îi ajută pe medici să dife¬renţieze scleroza multiplă de alte boli care produc simp¬tome similare, cum ar fi SIDA, scleroza laterală amiotro- fică (boala Lou Gehrig), arterita, artrita cervicală, sindro¬mul Guillain-Barre, ataxia ereditară, lupusul, boala Lyme, ruperea unui disc intervertebral, sifilisul, sau un chist al măduvei spinării (siringomielie).

Se poate efectua o pune ţie lombară (puncţie spinală) pentru a se preleva o mostră de lichid cefalorahidian. Numărul de globule albe şi conţinutul de proteine al lichidului pot fi mai mari decât în mod normal. Concen¬traţia anticorpilor în lichidul cefalorahidian poate fi ridi¬cată, iar la aproximativ 90% dintre persoanele cu scleroză multiplă se identifică o constelaţie specifică de anticorpi.

Cea mai bună procedură imagistică pentru identi¬ficarea sclerozei multiple este rezonanţa magnetică nucleară (RMN), care se foloseşte pentru a confirma diagnosticul. Aceasta detectează de obicei ariile de demie- linizare din creier şi măduva spinării. Efectuarea RMN cu gadoliniu, un agent paramagnetic de contrast, ajută la realizarea distincţiei între ariile în care s-a produs recent demielinizare şi inflamaţie activă- de ariile în care demielinizarea s-a produs mai demult.

Se poate folosi o procedura care analizează răspunsu¬rile evocate . Pentru a activa anumite arii cerebrale se folosesc stimuli senzoriali, de exemplu o lumină intermi¬tentă, iar apoi activitatea electrică cerebrală este înregis¬trată. La persoanele cu scleroză multiplă, reacţia creie¬rului la stimuli poate fi lentă din cauza afectării conducerii impulsurilor nervoase prin fibrele demielinizate. Cu ajutorul acestei proceduri pot fi identificate şi leziunile nervului optic.