Hipertensiunea portală

Simptome şi diagnostic

Hipertensiunea portală conduce frecvent la mărirea volumului splinei (deoarece sângele de la splină drenează în vena portă). De pe suprafaţa ficatului şi intestinelor se poate scurge lichid bogat în proteine (lichid de ascită), care destinde cavitatea abdominală, o afecţiune denumită ascită. Venele varicoase ale esofagului (varicele esofagiene) şi ale porţiunii, superioare a stomacului sângerează uşor şi uneori masiv. Venele varicoase de la nivelul rectului pot de asemenea sângera, însă acest lucru se întâmplă mai rar.
Medicul poate de obicei palpa splina mărită. Prezenţa lichidului în cavitatea abdominală se stabileşte prin observarea distensiei. abdominale şi prin perceperea unui sunet mat la percuţia abdomenului. Pentru evaluarea fluxului sanguin portal şi pentru identificarea lichidului din cavitatea abdominală se poate folosi ecografia. Medicii pot apela şi la tomografie computerizată (TC) pentru a căuta şi examina vasele colaterale. Rareori, este necesară introducerea unui ac în ficat sau în splină prin peretele abdominal, pentru a se măsura direct presiuţea din sistemul port (manometrie).

Tratament

Pentru reducerea riscului de sângerare din varicele esofagiene, este necesară reducerea presiunii în venă portă. Aceasta Se poate realiza prin administrarea de propranolol.
Hemoragia din varicele esofagiene este o urgenţă medicală !!. Se pot administra intravenos vasopresină sau octreotid pentru a contracta vasele sanguine, iar sângele pierdut trebuie înlocuit prin efectuarea de transfuzii. Confirmarea hemoragiei din varicele esofagiene se realizează prin examinarea endoscopică a esofagului. Venele dilatate pot fi blocate cu ajutorul unor benzi de cauciuc sau prin injectarea unei substanţe chimice, ambele metode aplicându-se prin endoscopie.
Dacă hemoragia continuă sau se produce în mod repetat, este necesară crearea chirurgicală a unui bypass (şunt) între vena portă şi circulaţia generală (sistemică). Aceasta reduce presiunea în vena portă deoarece presiunea în circulaţia sistemică este mult mai mică.
Există mai multe tipuri de operaţii prin care se reali¬zează un astfel de şunt. Una din aceste operaţii, denumită şunt porto-sistemic transjugular intrahepatic (TIPS), constă în introducerea sub ghidaj radiologie a unui ac până în ficat, unindu-se direct vena portă cu una din venele hepatice. Operaţiile de şunt opresc de obicei hemoragia, însă prezintă anumite riscuri, cum ar fi encefalopatia hepatică Procedura TIPS, deşi este mai puţin periculoasă decât alte proceduri chirurgicale care implică şunturi porto-sistemice, trebuie repetată peri¬odic la unii pacienţi din cauza îngustării şuntului.