Artrita infecţioasă

Diagnostic

Atunci când se suspectează diagnosticul de artrită infecţioasă este necesaiâ efectuarea imediată a mai multor investigaţii. De obicei se prelevă o mostră de lichid articular cu ajutorul unui ac. Aceasta se examinează la microscop pentru a se observa dacă conţine leucocite (celule sanguine albe), bacterii sau alte organisme.
Aproape întotdeauna bacteriile care contaminează lichidul articular pot fi cultivate şi identificate în laborator, cu excepţia situaţiilor în care pacientul a luaf recent antibiotice. însă bacteriile care cauzează gonoree, boalâ Lyme şi sifilis sunt dificil de izolat din lichidul articular. Atunci când bacteriile se dezvoltă în cultură se testează care antibiotice sunt eficace împotriva lor (se efectuează antibiograma).
De obicei se realizează şi hemocuituri (analiza conţinutului bacterian al sângelui) deoarece bacteriile care produc infecţii articulare sunt prezente adeseori şi în circulaţia sanguină. Se testează de asemenea sputa, lichidul cefalorahidian şi urina cu scopul de a identifica focarul infecţios primar.

Prognostic şi tratament

Administrarea de antibiotice trebuie iniţiată imediat ce se suspectează prezenţa unei infecţii articulare - chiar înainte de identificarea agentului patogen - deoarece in absenţa tratamentului articulaţia infectată este distrusă în câteva zile. La început se administrează antibiotice cu spectru larg (care sunt eficace împotriva a numeroase tipuri de bacterii), iar ulterior -«dacă este necesar - se administrează antibiotice pe baza antibiogramei. La început tratamentul se realizează intravenos, astfel încât medicamentul să ajungă în cantitate suficientă în articulaţia afectată. Dacă antibioticele sunt eficace împo¬triva agentului infecţios, atunci ameliorarea simptoma¬tologiei se produce de obicei în decurs de 48 de ore. Imediat ce medicul obţine rezultatele analizelor de laborator poate fi început tratamentul cu un antibiotic specific, în funcţie de sensibilitatea bacteriei respective la antibiotice.

Pentru a preveni acumularea puroiului în articulaţie acesta este îndepărtat cu ajutorul unui ac; acumularea de puroi cauzează leziuni articulare. în cazul în care drenajul cu ac este dificil de realizat (cum se întâmplă in caz de infecţie a articulaţiei şoldului) sau ineficace, pentru eliminarea puroiului se practică artroscopia (o procedură în care se utilizează un mic dispozitiv optic cu ajutorul căruia interiorul articulaţiei se vizualizează în mod di¬rect) A sau se intervine chirurgical. Imobilizarea articula¬ţiei pentru a limita mişcările şi astfel pentru a reduce durerea este utilă la început, însă fizioterapia este neapărat necesară pentru a preveni rigiditatea şi deficitul funcţional permanent.

Infecţiile cauzate de fungi se tratează cu medicamente antifungice; infecţiile determinate de micobacterii se tratează cu o asociere de antibiotice Infecţiile virale se vindecă de obicei de la sine - pentru controlul durerii şi al febrei este suficientă administrarea de acetaminofen sau a unui antiinflamator nesteroidian (AINS).