Operaţia de bypass coronarian

Această intervenţie chirurgicală, denumită bypass, este extrem de eficace la persoanele care au angină şi boală cardiacă ischemică. Ea poate creşte toleranţa la efort, ameliorează simptomele şi scade necesarul sau doza de medicamente. Cel mai mult beneficiază de operaţia de bypass persoanele care au angină severă ce nu este ameliorată de administrarea de medicamente, cu funcţie cardiacă normală, fară antecedente de infarct miocardic Şi fără alte afecţiuni care fac intervenţia chirurgicală riscantă (ca de exemplu boală pulmonară cronică obstructivă). La aceşti pacienţi bypassul coronarian efectuat în condiţii normale, nu de urgenţă, este grevat de un risc de mortalitate de 1% sau chiar mai mic, iar riscul de afectare cardiacă (de exemplu de infarct miocardic) este mai. mic de 5%. Aproape 85% dintre pacienţi prezintă după intervenţie remiterea completă sau ameliorarea simţitoare a simptomelor.
R. cui ooetator este mai m re pentru persoanele cu fur rit cardiacă de poinj - aT- ită (funcţia ventriculului M i0), cu afectare miocar ii _ dupi un infarct miocardic n antecedente, sau u jir*- pobleme cardiace. Totuşi aacă aceşti pacienţi supi-tvi tuiesc operaţiei speranţa lor de viaţă pe termen lung este mai bună.
Operaţia de bypass constă în grefarea unei vene sau a unei artere din altă parte a organismului în locul arterei c jror are de la i.ivelul a' 1 ei (r, era principală care duce sângele de la inimă L> t >r' „tursmul). Fluxul sanguin este astfel redinjat sumând 1 f^.pa^ s) artera îngustată sau blocată. Venele care s- fi I03. sc cel mai frecvent pentru grefe, sunt prelevate de 1 J nivelul piciorului. Arterele se prelevă de sub stern sau de la membrul superior. Pe arterele grefate se dezvoltă rar o stenoză care conduce la ischemie şi mai mult de 90% încă funcţionează corespunzătoi la i j m> d<= 1 openţia de bypass. Totuşi grefarea cu vene poate d 1 _ la îngustarea treptată a acestora prin plăci de aterorr wr la 5 ani mai mult de o treime sunt complet bloc-ttf-
Opeiaţia duiează dc k 2 >a 4 or- în funcţie de numărul de vase caie se gr«*fea_ă C duic ativul numeric (de exemplu triplu "au -vadiuplu) uvmtea termenului de bypas° sc leferă la numărul de artere (3 sau 4) asupra cărora se intervine J-V lentul est? anesteziat complet. Apoi se re luvază o incizie în mijlocul pieptului, de la nivelul gâtului până la nivelul stomacului, iar sternul este despărţit. Acest tip de operaţie se numeşte operaţie pe cord deschis. De obicei inima este oprită pentru a nu se mişca în timpul intervenţiei şi astfel chirurgii să poată opera mai uşor. Un dispozitiv asemănător cu inima şi plămânii este folosit pentru a pompa sânge In curentul sanguin. Când doar unul sau două vase necesită intervenţie inima poate fi lăsată să bată în continuare. Durata de spitalizare este de obicei 5-7 zile, sau chiar mai puţin dacă nu a fost oprită funcţionarea inimii în timpul intervenţiei.
Datorită noilor tehnici operatorii incizia de la nivelul toracelui a devenit mai mică, efectuându-se operaţii de bypass coronarian minim, invaziv. Una dintre aceste tehnici implică utilizarea roboţilor. Chirurgul stă la o consolă dirijând un braţ robotizat de dimensiunea unui creion, care realizează operaţia. Braţul este dotat cu instrumente chirurgicale special concepute şi realizează mişcări complexe similare cu cele ale mâinilor unei chirurg. Printr-un aparat optic medicul vede imaginea

Operaţia de bypass coronarian presupune ataşarea unei artere sau a unei porţiuni dintr-o venă unei artere coronare, astfel încât sângele să aibă o cale alternativă prin care să ajungă din aortă la miocard. Ca urmare, artera obstruatâ sau îngustată este şuntată. Grefeîe arteriale sunt preferabile grefelor venoase, deoarece arterele se blochează mai greu. într-un tip al operapei de bypass una sau amândouă arterele mamaie interne se secţionează şi unul din capete se ataşează arterei coronare distal de zona de obstruc ţie. Celălalt capăt al arterei se leagă. Dacă una din artere nu poate fi folosita, sau dacă există mai mult de arteră coronară blocată, se foloseşte o secţiune dintr-o venă, ce! mai frecvent din vena safenă (cate se întinde de la niveî inghinal pană la gleznă). Un capă5 se ataşează aorte1 şi celălalt arterei coronare distal de zona de obstructie. Uneori este folosită o grefa venoasă suplimentară pentru grefa de arteră mamară.

Operaţia necesită trei găuri cu dimensiunea de 2,5 cm fiecare - una pentru fiecare din cele două braţe robotice şi una pentru camera de luat vederi. Durata operaţiei şi durata spitalizării sunt de obicei mai mici când se foloseşte această tehnică în comparaţie cu operaţia clasică pe cord deschis.
O tehnică experimentală, numită arterializare venoasă coronariană in sita percutanată, este realizată fară ajutorul chirurgului. Se introduce un cateter până la nivelul arterei obstruate sau blocate şi se realizează o comunicare între arteră şi vena coronară adiacentă. Vena, care începe să funcţioneze ca o arteră, vascularizează apoi miocardul.

Alte tehnici
Tehnicile mai noi de îndepărtarea a plăcilor de aterom includ folosirea unor lame mici, a unor faavuri de găurit, sau a unor fascicule iaser pentru a îndepărta plăcile de aterom groase, fibroase sau caltificate, tăindu-le, farâmi- ţându-le, zdrobindu-le sau dizolvându-ie. Multe din aceste tehnici noi sunt încă în stadiul de evaluare, dar până acum rezultatele - mai ales cele pe termen lung - au fost dezamăgitoare.