Afecţiunile planşeului pelvian

Afecţiunile- planşeului pelvian presupun prolapsul (căderea) vezicii urinare, rectului sau uterului mai jos faţă depoziţia normală din cauza slăbirii sau lezării ligamentelor, ţesutului conjunctiv, sau musculaturii pelviene.
Afecţiunile planşeului pelvian afectează numai femeile şi frecvenţa lor creşte odată cu avansarea în vârstă. Aproximativ x din 11 femei necesită inţervenţie chirurgicală pentru o astfel de boală la un moment dat pe parcursul vieţii.

Planşeul pelvian este o reţea de muşchi, ligamente şi ţesuturi care acţionează asemeni unui hamac pentru a susţine organele pelviene: uterul, vezica urinară şi rectul. Dacă apare slăbiciune musculară sau ligamentele ori ţesuturile sunt întinse sau lezate, organele pelviene cad din poziţia normală şi apasă asupra peretelui vaginal. Dacă afecţiunea este severă, aceste organe pot ajunge la exteriorul cropului.

Afecţiunile planşeului pelvian sunt cauzate de obicei de o combinaţie de factori. Sarcinile şi naşterile vaginale slăbesc sau întind unele din structurile de susţinere ale pelvisului. Aceste afecţiuni sunt mai frecvente la femeile care au născut de mai multe ori pe cale vaginală şi riscul creşte cu fiecare naştere. Chiar în timpul naşterii se pot produce leziuni nervoase, care conduc la slăbiciune musculară. Naşterea prin cezariană scade riscul de apariţie a unei afecţiuni a planşeului pelvian.

La apariţia afecţiunilor planşeului pelvian contribuie obezitatea, tuşea cronică (de exemplu din cauza unei boli pulmonare sau fumatului), eforturile frecvente de defecaţie şi ridicarea unor greutăţi mari. Alte cauze sunt histerectomia, afecţiunile nervoase, traumatismele şi tumorile. Unele femei se nasc având rezistenţă scăzută la ţesuturile pelviene. Pe măsură ce avansează în vârstă, rezistenţa structurilor de susţinere ale pelvisului scade, crescând riscul de apariţie a afecţiunilor planşeului pelvian.