SINDROMUL TOURETTE

Tratament

In cazul ticurilor simple poate fi utilă administrarea de benzodiazepine (cum ar fi clonazepam şi diazepam) , care sunt sedative uşoare. Clonidina, un medicament care se foloseşte pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, este uneori utilă deoarece inhibă acţiunea norepinefrinei, un neurotransmiţ ător care se consideră că este implicat în producerea ticurilor. Clonidina este mai utilă pentru con-trolul anxietăţii şi comportamentului obsesiv-compulsiv; însă aceasta poate reduce excesiv presiunea arterială.

Când boala este severă, se pot administra medicamente antipsihotice pentru a inhiba ticurile, chiar dacă acestea nu sunt produse de o psihoză. Haloperidolul, cel mai frec¬vent utilizat medicament antipsihotic, este eficace, dar poate produce efecte secundare, cum ar fi mişcări repe¬titive involuntare ale gurii şi limbii (dischinezie tardivă A), rigiditate, creştere în greutate, vedere neclară, som¬nolenţă şilentoare în gândire. Pimozida, flufenazina şi ridperidona - tot medicamente antipsihotice - pot re¬duce frecvenţa şi intensitatea ticurilor. Aceste medica¬mente au mai puţine efecte secundare.

Injectarea de toxină botulinică în muşchii care produc ticurile poate reduce mişcările anormale, precum şi necesitatea imperioasă de a efectua mişcarea care apare înainte de tic. Toxina botulinică este produsă de bacteria care cauzează botulism şi se foloseşte pentru a realiza paralizia musculară.