Boala celiacă

Boala celiacă (sprue nontropical, enteropatie glutenică, sprue celiac) reprezintă intoleranţa ereditară la gluten, o proteină conţinută în grâu, orz şi ovăz, care conduce la apariţia unor modificări specifice ale mucoasei intestinului subţire, cu dezvoltarea malabsorbţiei.

Boala celiacă afectează până la 1 din 300 de persoane în Italia şi sud-vestul Irlandei, însă este foarte rară în Africa, Japonia şi China. Există un determinism genetic; aproximativ 10% dintre persoanele afectate au o rudă bolnavă. în cadrul acestei boli, glutenul, o proteină conţi¬nută în grâu şi într-o măsură mai mică în orz, secară şi ovăz, stimulează producţia anumitor anticorpi. Aceşti anticorpi produc leziuni ale mucoasei intestinului subţire, cu distrugerea vilozităţilor. Consecinţa este reducerea suprafeţei de absorbţie şi apariţia malabsorbţiei. însă structura normală a mucoasei intestinului subţire se reface atunci când persoana încetează să mai consume alimente care conţin gluten.

Simptome şi semne

Unele persoane dezvoltă simptome din copilărie, iar altele numai la vârsta adultă. Severitatea simptomelor depinde de extensia leziunilor intestinului subţire.

Adulţii cu forma clasică (sau tipică) de boală prezintă diaree, malnutriţie şi scădere ponderală. însă unele persoane nu au niciun simptom digestiv. Aproximativ 10% dintre pacienţii cu boală celiacă prezintă o erupţie cutanată dureroasă şi pruriginoasă, cu mici vezicule - o boală denumită dermatită herpetiforină A.
La copii, simptomele nu apar decât atunci când în dietă simt introduse alimente care conţin gluten. Unii copii prezintă numai tulburări gastrice uşoare, în timp ce alţii dezvoltă balonare abdominală dureroasă şi mate¬riile fecale sunt deschise la culoare, au miros neplăcut neobişnuit şi sunt voluminoase (steatoree).

Deficitele nutriţionale produse de malabsorbţia din boala celiacă pot cauza alte simptome, care sunt mji evidente la copii. Unii copii prezintă tulburări de creştere, de exemplu statură mică. Anemia, care produce oboseală şi stare de slăbiciune, apare din cauza deficitului de fier. Scăderea concentraţiei sanguine a proteinelor determină acumularea de lichid în ţesuturi (edem). Malabsorbţia vitaminei B12 poate conduce la leziuni nervoase, cu apariţia unei senzaţii de înţepături la nivelul membrelor. Absorbţia redusă a calciului determină tulburări de creştere a oaselor, creşterea riscului de producere a fractu¬rilor şi dureri la nivelul oaselor şi articulaţiilor. Deficitul de calciu poate produce şi decolorarea dinţilor şi creş¬terea susceptibilităţii la apariţia cariilor. Fetele cu boală celiacă pot să nu aibă perioade menstruale din cauza sintezei hormonale scăzute (de exemplu, producţia de estrogen este diminuată).