Boala arterială periferică ocluzivă

Profilaxie
Cea mai bună modalitate de a preveni boala arterială periferica ocluzivă este modificarea sau eliminarea factoriloi de risc pentru ateroscleroză A, Profilaxia include renunţarea la fumat, controlul diabetului, scăderea presiunii arteriale, scăderea nivelului de colesterol şi a nivelului de homocisteină, scăderea ponderală şi iniţierea unui program regulat de activitate fizică. Controlul adecvat al diabetului contribuie la întârzierea sau prevenirea apariţiei bolii arteriale periferice ocluzive şi reduce riscul de apariţie al altor complicaţii B
Tratament
Scopurile tratamentului sunt prevenirea progresiei bolii; reducerea riscului de infarct miocardic, de accident vascular cerebral şi de deces cauzat de ateroscleroza generalizată; prevenirea amputaţiilor; şi ameliorarea calităţii vieţii prin atenuarea simptomatologiei (cum ar fi claudicaţia intermitentă). Tratamentele includ medi-camente cum sunt cele folosite pentru ameliorarea claudicaţiei şi cele care produc dizolvarea cheagurilor de sânge (medicamentele trombolitice  ). angioplastie, intervenţii chirurgicale şi alte măsuri, cum ar fi activitatea fizică şi îngrijirea atentă a picioarelor. Care dintre aceste metode de tratament sunt utilizate depinde de gravitatea simptomelor, de gravitatea şi localizarea blocajului arterial, de riscurile asociate cu fiecare metodă de tratament (în special în cazul intervenţiei chirurgicale) şi de starea generală de sănătate a pacientului. Indiferent de metodele specifice de tratament care sunt utilizate, este important ca fiecare persoană să îşi modifice factorii de risc specifici pentru ateroscleroză şi să-şi amelioreze prognosticul bolii. Angioplastia şi intervenţiile chirurgicale reprezintă singurele metode mecanice care pot fi utilizate pentru corectarea imediată a problemei. Acestea nu vindecă boala de bază, care a condus la apariţia obstacolului arterial.
Angioplastia este efectuată adeseori imediat după angiografie. Angioplastia poate fi indicată pentru amelio-rarea simptomelor şi astfel poate amâna sau chiar poate conduce la evitarea intervenţiei chirurgicale. Uneori este utilizată în asociere cu o intervenţie chirurgicală. In cadrul angioplastiei, un cateter cu balon la capăt este introdus la nivelul segmentului arterial îngustat şi apoi balonul este umflat, astfel încât zona îngustată este lărgită •. Pentru menţinerea deschiderii arteriale medicii pot introduce la nivelul obstacolului, un dispozitiv special (denumit stent). Angioplastia este efectuată de obicei în ambulatoriu. Această metodă este rareori dureroasă, însă se poate dovedi inconfortabilă din cauza faptului că pacientul trebuie să stea nemişcat pe o masă rigidă. Se administrează un sedativ cu efect moderat, însă nu se practică anestezie generală.
Succesul angioplastiei variază în funcţie de localizarea' blocajului arterial şi de gravitatea bolii arteriale periferice. După procedură pacientului i" se administrează un medicament care inhibă agregarea plachetară (cum ar fi aspirina sau clopidogrelul), cu scopul de a preveni for¬marea de cheaguri la nivelul arterelor membrului şi de a preveni un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral ulterior. De asemenea, se efectuează regulat ecografic Doppler pentru a monitoriza fluxul sanguin prin artera afectată şi astfel pentru a detecta dacă artera respectivă se îngustează din nou.
Angioplastia nu poate fi efectuată cu succes în cazul în care artera este afectată la nivelul prea multor segmente, în cazul în care secţiunea îngustată este prea lungă sau în cazul în care artera este deosebit de rigidă. După angioplastie poate fi necesară intervenţia chirurgicală dacă în zona îngustată se formează un cheag (tromb), dacă o bucată din cheagul de sânge (embol) se desprinde şi migrează într-un segment al arterei situat mai distal, dacă sângele pătrunde între straturile peretelui arterial, cauzând proeminenţa tunicilor interne către lumenul arterial şi astfel blocarea fluxului sanguin (o afecţiune denumită disecţie arterială) sau dacă se produc hemoragii severe.
în locul cateterismului cu balon practicat în timpul angioplastiei se pot utiliza alte dispozitive - inclusiv LASER, bisturie mecanice, catetere cu ultrasunete şi dispozitive de şlefuit prin rotaţie) - însă nici unul dintre acestea nu par a fi mai eficace.