Cariile

Cariile sunt regiuni de distrugere dentară, rezultate în urma unui proces de dizolvare lentă a suprafeţei exte-rioare dure a dintelui (smalţul), care ulterior progresează către centrul dintelui.
Alături de răceala comună şi bolile gingivale, cariile sunt unele dintre cele mai frecvente boli umane. Dacă nu sunt tratate corect de către medicul stomatolog, acestea continuă să se mărească. în final se ajunge la distrugerea completă a dintelui.

Pentru apariţia cariilor este necesar ca dinţii să fie susceptibili, să fie prezente bacterii, care produc sub-stanţe acide şi alimente care să ajute la proliferarea bacteriilor. Susceptibilitatea este dată de conţinutul scăzut de fluor la nivelul smalţului şi de prezenţa unor depre¬siuni, şanţuri sau fisuri în care este reţinută placa. Igiena orală deficitară, care permite acumularea plăcii şi tartrului. accelerează acest proces. Deşi în cavitatea bucală există foarte multe bacterii, numai anumite tipuri bacteriene produc acizi (care cauzează cariile). Bacteria care pro¬duce cel mai frecvent carii este Streptococcus mutans.

Unele persoane au cavitatea bucală colonizată cu bacterii care produc, foarte mulţi acizi. Acestea pot fi transmise de părinţi copiilor prin sărut sau prin folosirea la comun a tacâmurilor. Bacteriile proliferează în gura copilului după apariţia primilor dinţi, astfel încât pot produce carii. Aşadar, predispoziţia familială la carii nu reflectă neapărat o igienă dentară defectuoasa sau obiceiuri alimentare nocive.

Progresia cariilor. Distrugerea smalţului avansează lent. După ce caria ajunge la al doilea strat al dintelui - dentina (care este mai moale şi mai puţin rezistentă decât smalţul) - progresia se accelerează şi avanseaza către pulpa dentară, care conţine rervii şi vas-le sar e xine. Desi penetrarea smalţului poate dura 2-3 am, progresia de la dentină la pulpa - pe o distanţă mult mai mare - se realizează în mai puţin de i an. Aşadar, distrugerea dentinei se reali-zează mult mai rapid.

Leziunile suprafeţei dentare netede, care sunt cel mai uşor de prevenit şi sunt reversibile, progresează cel mai lent. în cazul acestora caria apare sub forma unei pete în care bacteriile dizolvă calciul din smalţ. Acest proces debutează de obicei între 20 şi 30 de ani.

Apariţia depresiunilor şi fisurilor, care debutează în adolescenţă şi afectează dinţii permanenţi, conduce la formarea unor şanţuri înguste la nivelul suprafeţei de masticaţie şi pe faţa dinţilor posteriori corespunzătoare obrazului. Multe persoane nu pot curăţa în mod adecvat aceste regiuni care favorizează cariile, deoarece sunt mai înguste decât perii periuţei de dinţi.

Distrugerea rădăcinilor dentare începe la suprafaţa {unde există cement) expusă prin retragerea gingiilor, de obicei la persoanele trecute de vârsta medie. Acest tip de leziuni dentare sunt determinate frecvent de dificultăţi legate de curăţarea rădăcinilor, fluxul salivar insuficient, dietă bogată în dulciuri sau asocierea acestor factori. Leziunile rădăcinilor dentare sunt cel mai dificil de prevenit.