Cistita

Cistita reprezintă infecţia vezicii urinare
Cistita este frecventă la femei, în special în timpul vieţii fertile. Unele femei au episoade recurente de cistită. Există multe explicaţii ale acestui fapt - lungimea scăzută a uretrei şi apropierea uretrei de vagin şi anus, unde există de obicei multe bacterii. Actul sexual contribuie de asemenea, deoarece mişcările pot produce leziuni uretrale uşoare şi cresc riscul de ascensiune a bacteriilor până în vezica urinară. Femeile însărcinate au risc mult mai mare de a face cistită, deoarece sarcina poate interfera cu evacuarea normală a vezicii.
Folosirea diafragmelor creşte riscul de apariţie a cistitei, posibil din cauza faptului că spermicidele conţinute de acestea inhibă creşterea bacteriilor normale care trăiesc în vagin şi permit astfel dezvoltarea bacteriilor care produc cistită. Rareori, cistita reapare din cauza unei comunicări anormale între vezica urinară şi vagin (fistulă vezico-vaginală).

Cistita este mai rară la bărbaţi. La aceştia, cistita debutează de obicei cu o infecţie a uretrei, care avansează ulterior la prostată şi apoi la vezica urinară. Cea mai frecventă cauză de cistită recurentă la sexul masculin este infecţia bacteriană persistentă a< prostatei. Deşi antibioticele conduc la dispariţia rapidă a bacteriilor din urină, .majoritatea acestor medicamente nu pot pătrunde suficient de bine în prostată pentru a vindeca infecţia localizată acolo. în: consecinţă, când tratamentul este întrerupt, bacteriile restante reinfectează vezica. Cistita poate fi cauzată şi de un cateter sau de un instrument folosit în timpul unei operaţii, care favorizează contaminarea bacteriană a vezicii.

Când fluxul urinar devine blolat parţial din cauza unui calcul sau a hipertrofiei de prostată, urina infectată nu poate trece şi numărul bacteriilor creşte, astfel încât creşte riscul de infecţie deasupra obstacolului.
Atât la bărbaţi cât şi la femei, poate apărea o cale anormală de comunicare între vezica urinară şi intestin (fistulă vezico-enterică), care permite pătrunderea în vezică a aerului şi uneori a bacteriilor care produc gaze. în urină apar bule de aer (pneumaturie). O anomalie structurală (cum ar fi deplasarea descendentă a uterului şi vezicii urinare) poate conduce la evacuarea deficitară a vezicii urinare şi creşte riscul de apariţie a cistitei.
Uneori vezica se poate inflama în absenţa oricărei infecţii (cistita interstiţială).