Bronşectaziile

Profilaxie

Identificarea şi tratamentul precoce al bolilor care cauzează de obicei bronşectazii pot preveni instalarea bolii sau pot reduce severitatea acesteia. Peste jumătate din cazurile de bronşectazie la copii pot fi diagnosticate cu acurateţe şi tratate cu promptitudine.

Imunizarea copiilor împotriva pojarului (rujeolei) şi tusei măgăreşti, folosirea adecvată a antibioticelor şi ameliorarea condiţiilor de viaţă şi a nutriţiei au contribuit la reducerea semnificativă a numărului de persoane care fac bronşectazii. Vaccinarea antigripală anuală, folosirea medicamentelor adecvate devreme în cursul infecţiilor (cum ar fi pneumonia şi tuberculoza) ajutî h pro 'enirea bronşec'taziilor sau la reducerea severă*" pcK Administrarea de imunoglobulme la p-rai inele . u sindrom cauzat de deficitul de imunoglobulmă poate preveni infecţiile recurente. La pacienţii cu aspergiloză bronhopulmonară alergică, folosirea adecvată a cortico¬steroizilor şi probabil administrarea agentului antifungic itraconazol pot reduce leziunile bronhice care conduc la bronşectazii.
Evitarea valorilor toxici, a gazelor toxice, a fumului şi a particulelor iritante (prafului) ajută de asemenea la prevenirea bronşectaziei sau la reducerea severităţii bolii. Aspirarea unor corpi străini în căile respiratorii la copii poate fi prevenită prin supravegherea atentă a obiectelor pe care aceştia doresc să le introducă în gură. In plus, evitarea sedării excesive cauzate de medicamente sau de alcool şi obţinerea de ajutor medical pentru simptomele neurologice (cum ar fi modificarea stării de conştiinţă) sau pentru simptomele gastrointestinale (cum ar fi

Diverse cauze de bronşectele _
1
Infecţii respiratorii	1
■	Infecţiile bacteriene, oum ai tina nâj 1- rească sau infecţiile cauzate de l^eorN,: Staphyiocorciis sa- Pseuno- wn.is
; infecţiile funqice, c.iri ar f. -nficfi.' ol 1 Aspergillus	■ -1
!nf9cfiiie cu micou.-c \ >11, cum ar fi tuberculoza , Infecţiile virale :t»i 1 ai fi giipn, inr-cţla ru adenovirus, nfo„"o cu virusul sinciţial respi- j rator îau pojarul «n ■]<• Di 1)
Infecţsa cu mieoparra
Obstrucţie branhie â	1
j Aspiiaţia unui ;orp ,trăin ! j Hipertrofia nooulilor limfatici ; Cancer pulmonar
Formarea unor dopuri de mucus
Leziuni inhalator»
? Leziuni produse de vapori toxici, gaze toxice sau particule ■
5 Aspiraţia de acid gastric sau de particule alimentare
) Boii ereditare
, « Fibroză chistică
^ Dischinezie ciliară primară, inclusiv sindrom Kartagener
■	Sindrom Marian
Anomalii imunologice	j
/ Sindroame cauzate de deficitul de imuno- ] globi^re
-	Ancral. leucocitare
-	3enc! de complement
*? Anumite boli autoimune sau hiperimune, cum ) i ar fi artrita reumatoidă şi colita ulcerativă | 1	i

Alte afecţiuni

Abuzul de droguri, cum ar fi abuzul de cocaină
Infecţia cu virusul imunodeficientei umane (HIV)

Sindromul Young (azoospermie obstructivă) î. Sindromul unghiilor galbene (cu limfedem)
dificultăţile de deglutiţie şi regurgitaţiile sau tuşea după masă) contribuie la prevenirea aspiraţiei. De asemenea, în gură sau în nas nu ar trebui niciodată puse picături de ulei mineral sau de alte tipuri de ulei, deoarece acestea pot fi inhalate în plămâni.

Tratament şi prognostic

Tratamentul bronşectaziei este orientat către eradicarea infecţiilor, reducerea acumulării de mucus şi a inflama- ţiei, ameliorarea obstrucţiei căilor respiratorii şi redu¬cerea complicaţiilor (cum ar fi expectorarea de sânge, scăderea concentraţiei sanguine a oxigenului, insuficienţa respiratorie şi cordul pulmonar). Medicamentele care inhibă tuşea pot agrava boala şi în general ar trebui evitate.
Infecţiile se tratează cu antibiotice, bronhodilatatoare şi fizioterapie, astfel încât să fie favorizat drenajul secre-ţiilor. Uneori se prescriu antibiotice pe termen lung pentru a preveni infecţiile recurente, în special la per-soanele cu fîbroză chistică.

Pentru tratamentul inflamaţiei şi a acumulării de mucus se pot administra medicamente antiinflamatoare, cum ar fi corticosteroizi inhalatori, sau medicamente care reduc vâscozitatea puroiului şi a mucusului (muco- liti.ee), deşi eficacitatea mucoliticelor nu a fost dovedită. Pentru a uşura drenajul mucusului se folosesc drenajul postural şi tapotajul (percuţia) toracică A.

Pentru a detecta şi trata o obstrucţie bronhică, se folo-seşte bronhoscopia înainte de producerea leziunilor H. Rareori , este necesară extirparea chirurgicală a unei părţi a plămânului afectat O astfel de intervenţie chirurgicală reprezintă o opţiune dacă boala este limitată la un singur plămân, sau de preferinţă la nivelul unui singur lob sau segment. Intervenţia chirurgicală poate fi luată în considerare şi pentru pacienţii cu infecţii recurente în ciuda tratamentului sau care expectorează cantităţi mari de sânge. Ca o alternativă, medicul poate obstrua un vas care sângerează prin efectuarea unei proceduri denumite embolizare arterială bronhică.

Dacă nivelul sanguin al pacientului este scăzut, oxigenoterapia   poate contribui la prevenirea compli-caţiilor, cum ar fi cordul pulmonar. Dacă pacientul pre-zintă wheezing sau dispnee, administrarea de cortico-steroizi în asociere sau nu cu bronhodilatatoare este adeseori de ajutor. Insuficienţa respiratorie ar trebui să fie tratată atunci când se produce la anumite persoane cu forme avansate de bronşectazie se poate efectua transplant pulmonar. Ratele de supravieţuire la cinci ani sunt cuprinse între 65% şi 75% în cazul transplantului inimă-plămân sau în cazul transplantului pulmonar dublu. Funcţia pulmonară (evaluată prin măsurarea cantităţii de aer din plămâni şi prin rata cu care aerul pătrunde şi este eliminat din plămâni) se ameliorează de obicei in 6 luni, iar amelio-rarea poate persista timp de cel puţin 5 ani.

Prognosticul general pentru pacienţii cu bronşectazie depinde de cât de bine sunt prevenite şi controlate infecţiile şi celelalte complicaţii ale bolii. Deoarece alte afecţiuni (Cum ar fi bronşita cronică, emfizemul, hipertensiunea pulmonară, cordul pulmonar şi alte boli grave care afectează întregul organism [boli sistemicej) diminuează eficacitatea măsurilor profilactice şi terapeutice, pacienţii cu aceste afecţiuni tind să aibă un prognostic rezervat.