Colita ulcerativă

Complicaţii

Hemoragia, cea mai frecventă complicaţie, conduce frecvent la apariţia anemiei prin deficit de fier. La aproape 10% dintre persoanele cu colită ulcerativă, primul atac este rapid progresiv şi devine foarte sever, cu hemoragie masivă, perforaţie intestinală, sau infecţie extinsă.

Colita toxică, o complicaţie deosebit de severă, constă în leziuni ale peretelui intestinal produse pe întreaga grosime a acestuia. Leziunile conduc la ileus - o situaţie în care contracţiile normale ale peretelui intestinal (mişcările peristaltice) sunt temporar abolite - astfel încât conţinutul intestinal nu mai este propulsat prin tractul digestiv. Apare distensie abdominală (mărirea de volum a abdomenului). Pe măsură ce colita toxică se agravează, tonusul musculaturii intestinului gros scade, iar în câteva zile - sau uneori câteva ore - intestinul începe să se dilate. Pe radiografiile abdominale se observă prezenţa de gaze în interiorul segmentelor intestinale paralizate.

Megacolonul toxic apare atunci când intestinul gros se destinde foarte mult. Starea pacientului este foarte alterată şi acesta poate avea febră înaltă. De asemenea, preznită durere şi sensibilitate la nivelul abdomenului şi creşterea numărului de globule albe. în caz de ruptură intestinală, riscul de deces este ridicat. însă dacă pacienţii beneficiază de tratament înainte de producerea rupturii, rata deceselor scade sub 4%.

Cancerul de colon apare anual la aproape 1 din 100 de pacienţi cu forme avansate de colită ulcerativă; 10 din 100 de pacienţi cu colită ulcerativă extensivă dezvoltă cancer de colon la un moment dat pe parcursul vieţii. Riscul de cancer de colon este maxim atunci când este afectat întreg colonul şi când boala este mai veche de 8 ani, indiferent de gradul ei de activitate. La persoanele care au colită ulcerativă de pest48 ani se recomandă efectuarea unei colonoscopii (examinarea intestinului gros cu ajutorul unui tub flexibil având la capăt o cameră video) la fiecare 1-2 ani. în timpul acestei proceduri se prelevă mostre tisulare de la nivelul intestinului gros, care se examinează la microscop. Majoritatea pacienţilor supravieţuiesc dacă diagnosticul de cancer de colon este stabilit în stadiile incipiente ale bolii.

Pot să apară şi alte complicaţii, similare cu cele întâl¬nite în boala Crohn. Când colita ulcerativă determină simptome gastrointestinale, pacientul poate prezenta în acelaşi timp inflamaţie articulară (artrită), inflamaţia albului ochilor (episclerită), noduli cutanaţi inflamaţi (eritem nodos) şi ulceraţii roşii-albăstrii care conţin puroi (piodermită gangrenoasă). Când colita ulcerativă nu produce simptome gastrointestinale, pacienţii pot prezenta inflamaţia coloanei vertebrale (spOndilită anchilozantă ) , inflamaţia articulaţiilor pelviene (sacroilieită) şi inflamaţia unor structuri din interiorul globilor oculari (uveită).

Deşi persoanele cu colită ulcerativă au de obicei disfuncţie hepatică minoră, numai aproximativ 1-3% dintre acestea prezintă afectare hepatică uşoară sau severă. Formele severe includ inflamaţia ficatului (hepa¬tită cronică activă); inflamaţia duetelor biliare (colangită sclerozantă primară), care se îngustează şi în final se obstruează; şi înlocuirea ţesutului hepatic funcţional cu ţesut fibros (cirozăhepatică). Inflamaţia duetelor biliare poate să apară cu mulţi ani înainte de orice simptome intestinale ale colitei ulcerative; determină creşterea mar¬cată a riscului de cancer al duetelor biliare şi poate chiar creşte riscul de cancer de colon.