Atelectazia

Atelectazia este o boală caracterizată prin faptul că un întreg plămân sau o parte a unui plămân rămâne fără aer şi se contractă.
Atelectazia poate fi acută sau cronică. în cazul atelectaziei acute, plămânul s-a colabat de curând şi se constată în principal absenţa aerului la nivelul său. în cazul atelectaziei cronice, aria afectată se caracterizează prin absenţa aerului, infecţie, lărgirea bronhiilor (bronşectazie ♦), distracţie tisulară şi cicatrizare (iitjrozâ).
Pacienţii care fumează prezintă risc crescut de a face atelectazie.

Cauze

Cauza cea mai frecventă^ atelectaziei este reprezentată de obstrucţia unei bronhii de calibru mare (una dintre
cele două bronhii principale care se ramifică de la nivelul traheii). Este posibilă şi obstrucţia unor căi respiratorii mai mici. Obstrucţia poate fi cauzată de un dop de mucus, de o tumoră sau de un corp străin aspirat şi care a rămas blocat la nivelul unei bronhii. Bronhia poate fi blocată şi de o formaţiune care exercită presiune de la exterior, cum ar fi o tumoră, noduli limfatici hipertrofiaţi (măriţi) sau prezenţa unei cantităţi semnificative de lichid (efuziune pleurală) sau aer (pneumotorax) în spaţiul pleural Atunci când calea aeriană este blocată, aerul dm alveolele situate dincolo de obstacol este absorbit în circulaţia sanguină, astfel încât alveolele se micşorează şi se contractă. La nivelul ţesutului pulmonar colabat se acumulează de obicei celule sanguine, ser şi mucus, iar ţesutul se infectează.

Atelectazia poate să apară la piloţii avioanelor supersonice atunci când forţele ridicate generate în timpul zborului cu viteze maxi determină închiderea căilor aeriene mici. Atelectazia produsă în aceste circumstanţe, denumită uneori atelectazie de accelerare, conduce la colapsul alveolelor la nivelul ambilor plămâni.
în plus, atelectazia poate fi cauzată de deficitul cantitativ sau calitativ al substanţei lichide (surfactantul) care tapetează interiorul alveolelor. în mod normal, acest lichid împiedică colapsul alveolelor.
Atelectazia acută. Atelectazia acută este o complicaţie postoperatorie frecvent întâlnită, în special după intervenţiile chirurgicale toracice sau abdominale. Atelectazia acută poate să apară şi în cazul trauma¬tismelor, de obicei toracice (cum ar fi cele cauzate de un accident de maşină, de o cădere sau de înjunghiere). Atelectazia postoperatorie sau posttraumatică, descrisă uneori ca atelectazie masivă, implică majoritatea alveolelor de la nivelul uneia sau mai multor regiuni ale plămânilor. în aceste circumstanţă, colapsul alveolar este persistent şi complet. Dozele mari de opioide sau sedative, bandajele strânse, durerea toracică sau abdo¬minală, umflarea (distensia) abdomenului şi imobili¬zarea corpului cresc riscul de atelectazie acută postoperatorie sau posttraumatică, sau chiar de atelectazie spontană. Anumite boli neurologice şi deformări toracice reprezintă factori adiţionali care limitează mişcările cutiei toracice, conducând la respiraţie superficială, acumu¬larea secreţiilor bronhice, limitarea expandării pulmonare maximale şi inhibiţia reflexului de tuse.
în atelectazia acută cauzată de deficitul cantitativ sau calitativ de surfactant, numeroase alveole, însă nu toate, colabează, iar gradul de colabare nu este uniform. Atelectazia produsă în aceste circumstanţe poate fi limitată numai la o parte a unui plămân sau poate fi prezentă difuz la nivelul ambilor plămâni. Nou-născuţii prematuri la care există deficit de surfactant prezintă întotdeauna atelectazie acută care progresează spre sindrom de detresă respiratorie neonatală 15 dacă nu sunt trataţi cu surfactant sintetic. Adulţii pot face atelectazie din cauza oxigenoterapiei excesive şi din cauza ventilaţiei mecanice, deoarece aceşti factori conduc la scăderea eficacităţii surfactantului. O altă cauză a atelectaziei acute-apărate secundar scăderii acţiunii surfactantului este sindromul de detresă respiratorie acută w.

Atelectazia cronică. Atelectazia cronică poate ave v dou» fonie - rindromul lob pulmonar mijlociu . iu atelectazia rotundă, m Miiromul de lob pulmo.iai mijloeu, lobul mijlociu al plămânului drept este cokf at, de obicei dm cauza presiunii exercitate asupra bronhiei corespunzătoare de către nodulii limfatici măriţ. sau uneori de către o tumoră. La nivelul plămânului blocat, colabat, se poate produce o pneumonie care nu se vindecă niciodată complet şi care c >ndu:.e la inflamaţie cronică, cicatrizare şi apariţia bronşectaziilor.
în atelectazia rotundă (sindromul plămânului împachetat), porţiunea exterioară a plămânului se colabează treptat ca urmare a cicatrizării şi contracţiei membranelor care acoperă plămânii (foiţele pleurale). Aceasta conduce la aspectul rotunjit observat de medic pe radiografie şi care poate fi confundat cu o tumoare. Atelectazia rotundă reprezintă de obicei o complicaţie a azbestozei, o boală a pleurei cauzată de azbest, însă poate să apară şi din cauza altor tipuri de cicatrizări sau îngroşări cronice ale pleurei.