Endometrioza

Tratament

Tratamentul depinde de simptome, de dorinţa femeii de a avea sau nu copii, de vârstă şi de extensia bolii.
Se pot administra medicamente care suprimă activi-tatea ovariană, astfel încât încetinesc creşterea ţesutului endometrial ectopic şi reduc sângerarea şi durerea. Aceste medicamente nu elimină însă endometrioza. Printre ele se numără contraceptivele combinate (care conţin estrogen cu o progestină), progestinele (de exemplu medroxiprogesteron), danazolul (un hormon de sinteză similar testosteronului) şi agoniştii hormonului eliberator de gonadotropine (agonişti GnRH, precum buserelin, goserelin, leuprolid şi nafarelin). Agoniştii GnRH blochează semnalele trimise de creier către ovare pentru a produce estrogen şi progesteron. Ca urmare, producţia acestor hormoni scade. Folosirea continuă de agonişti GnRH conduce la scăderea densităţii osoase şi poate cauza osteoporoză dacă nu se administrează şi doze mici de estrogen cu progestine sau numai progestine. Chiar şi cu acest tratament asociat, agoniştii GnRH nu se administrează mai mult de 1 an. Medicamente de tip nou, precum antagoniştii GnRH, antiprogestinele şi inhi¬bitorii de aromatază, se află în studiu pentru a determina eficacitatea lor în tratamentul endometriozei.

Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) M se pot administra pentru ameliorarea durerii. Dacă durerea este persistentă, opţiunile terapeutice sunt: intervenţia chirur¬gicală pentru extirparea ţesutului endometrial ectopic, secţionarea chirurgicală a nervilor care transmit infor¬maţii senzoriale din regiunea pelviană către creier sau efectuarea ambelor intervenţii.

Adeseori, ţesutul endometrial ectopic poate fi extirpat prin laparoscopie în momentul stabilirii diagnosticului. Dacă însă endometrioza este moderată sau severă şi necesită o intervenţie chirurgicală mai amplă, trebuie intervenit chirurgical pe calea clasică, cu practicarea unei incizii mai lungi la nivelul peretelui abdominal. Acest tip de operaţie este necesar de obicei atunci când fragmentele de ţesut endometrial sunt mai mari de 2-3 centimetri în diametru, când adeziunile de la nivelul abdomenului inferior şi pelvisului cauzează simptome severe, când ţesutul endometrial blochează una sau ambele trompe uterine sau când medicamentele nu pot ameliora durerea abdominală sau pelviană severă.

Uneori, ţesutul endometrial localizat anormal poate fi distras sau extirpat laparoscopic sau prin intervenţie chirurgicală clasică folosind electrocauterul (dispozitiv care generează căldură folosind curentul electric), un dispozitiv cu ultrasunete sau laserul (care focalizează lumina într-o rază cu intensitate mare, care produce căldură). Ţesutul anormal este extirpat pe cât de mult este posibil fară a leza ovarele. în acest fel poate fi păstrată capacitatea femeii de a avea copii. în funcţie de extensia endometriozei, 40-70% din femeile operate vor putea avea copii.

Extirparea chirurgicală a ţesutului endometrial ectopic este numai o măsură temporară. După tratament, endometrioza reapare la majoritatea pacientelor, însă folosirea contraceptivelor orale şi a altor medicamente încetineşte progresia acesteia.