Simptomatologia şi diagnosticul afecţiunilor musculo-scheletice

Oricare dintre aceste componente poate suferi leziuni cauzate de traumatisme sau de diverse boli. Pentru a diagnostica afecţiunile musculo-scheletice, medicul dispune de mai multe metode de investigaţie paraclinică.

Simptomatologie

Durerea

Durerea reprezintă simptomul principal întâlnit în majoritatea afecţiunilor musculo-scheletice. In funcţie de localizarea leziunii, durerea poate fi moderată sau severă, locală sau difuză. Deşi de cele mai multe ori durerea este acută şi persistă pentru o durată scurtă de timp, există boli - cum ar fi artritele - în care durerea este cronică.
Durerea osoasă este de obicei profundă, penetrantă sau surdă. Este cauzată de cele mai multe ori de traumatisme. Alte cauze ale durerii osoase sunt infecţiile şi tumorile.

Durerea musculară este adeseori mai puţin intensă decât durerea osoasă, însă poate fi deosebit de neplăcută. De exemplu, un spasm sau o crampă (o contracţie musculară dureroasă susţinută) care se produce la nivelul muşchilor gambei se asociază cu durere intensă; acest tip de contracţie este denumită popular cârcel. Durerea poate să apară în caz de traumatisme (de exemplu in timpul activităţii sportive), de producere a unei reacţii autoimune A, de oprire a aportului sanguin muscular, de infecţie sau de boală tumorală.

In general, durerea articulară este ascuţită şi se însoţeşte de rigiditate, fiind denumită de obicei durere „artritică". însă deoarece durerile articulare sunt întâlnite foarte frecvent, diagnosticul de artrită se stabileşte de obicei şi pe baza prezenţei altor simptome şi ţinând cont de rezultatele investigaţiilor paraclinice. De exemplu, boala Lyme se caracterizează prin durere articulară şi printr-o erupţie cutanată de formă rotund-ovalară; analizele sanguine indică prezenţa anticorpilor orientaţi împotriva bacteriei care cauzează boala Lyme. Guta se caracterizează printr-o criză dureroasă cu debut brusc localizată la nivelul articulaţiei de la baza degetului mare de la picior; analizele sanguine indică de obicei prezenţa unui nivel ridicat al acidului uric.
Durerea poate afecta uneori tendoanele palmei; această boală este denumită spasm digital ,

Inflamaţia

In afară de durere, inflamaţia se caracterizează prin edem (umflarea ţesuturilor), creşterea temperaturii lo¬cale, sensibilitate locală şi SÎK nre funcţională. în cazul în care mflamaţia afeaedm mare parte a sistemului musculo-scheletic pcate să ap-ră febră uşoară. Inflamaţia este o reacţie foarte comună a articulaţiilor Ia acţiunea diverşilor factori agresivi, cjm ar fi infecţiile sau bolile autoimune Una dintre nume-oasele boli autoimune care se asociază cu inflamaţie «mculară este poliartrita reumatoidă. Durerea articcLră este de cele mai multe ori cauzată de acumularea intraarticulară de lichid. Ca. urmare a scăderii amplitudini de mişcare m articulaţia afectată apare impotenţă funcţională.

Inflamaţia musculară (miozita) poate fi cauzată de numeroase boli, inclusiv de infecţiile virale. La fel ca orice proces inflamator, inflamaţia musculară se înso-ţeşte de durere, sensibilitate regională, creşterea tempe¬raturii locale şi impotenţă fir-ctională (care se manifestă sub formă de slăbiciune rn i_rulară).