Nevoi si Bunuri

Ceea ce ii determina pe oameni sa aiba activitati economice sunt trebuintele nevoia de satisfacere a acestor trebuinte.
Trebuintele(nevoile) sunt cerinte, conditii, proprii oamenilor fara satisfacerea carora ei nu pot exista.
Ele se manifesta ca dezechilibre,ca stari dezagreabile,neplacute, ca neimpliniri, ca ceva ce trebuie realizat pt a reveni la starea de echilibru de normalitate.
Pentru a putea fi satisfacute nevoile, trebuie mai intai sa fie identificate. O nevoie identificata se numeste interes economic.
Purtatorii nevoilor pot fi indivizii ca persoane fizice sau grupurile sociale.
Ele se organizeaza ca un sistem deschis al trebuintelor care e supus unei duble conditionari: una subiectiva reprezentata de ceea ce este individul ca persoana la un moment dat si una obiectiva care tine de ceea ce poate oferi societatea la un moment dat membrilor sai.
Sistemul se deosebeste de gramada. Sistemul e un ansamblu de elemente aflate in interactiune ordonata.
Un sistem e deschis atunci cand pot iesi oricand si pot intra oricand elemente in sistem.
Clasificarea trebuintelor
 Trebuintele se pot clasifica dupa mai multe criterii:
a)	Dupa importanta
-	Nevoi vitale
-	Nevoi de varf
b)	Dupa subiectul purtator
-	Individuale
-	Colective/sociale
O nevoie satisfacuta atrage dupa sine nasterea altor nevoi
Bunuri
Nevoile sau trebuintele sunt satisfacute prin consumul de bunuri. De aceea numim bum sau utilitate tot ceea ce poate satisface o trebuinta.
Bunurile, dupa provenienta lor, se impart in doua mari categorii:
1)	Bunurile libere – se numesc asa pentru ca oricine are acces liber la ele, pot fi consumate dupa nevoi. Acestea sunt virtual nelimitate
Libertatea de a consuma bunurile libere trebuie interpretata, totusi, in functie de loc si timp
2)	Bunurile Economice sunt bunurile care sunt rezultat al activitatii economice. Ele sunt create de om si se caracterizeaza prin raritate si de aceea nu pot fi dobandite decat in urma unui efort. Totdeauna sunt mai putine bunuri economice decat nevoi.
Ele se pot clasifica dupa mai multe criterii:
a)	Dupa natura lor:
-	Bunuri palpabile
-	Servicii
-	Informatia
b)	Dupa destinatia lor:
-	Satisfactori (bunurile care satisfac in mod direct o trebuinta)
-	Prodfactori (sunt bunurile care urmeaza sa fie folosite la producerea altor bunuri)
Resurse si rationalitate
Satisfacerea trebuintelor se face prin consumul concomitent si succesiv de bunuri libere si bunuri economice.
Bunurile economice pot fi produse de cel care le consuma sau pot fi procurate prin schimb.
Cele doua moduri de satisfacere a trebuintelor sunt complementare iar in prezent domina schimbul.
Numim resursa bunurile naturale sau create de om care serversc sau ar putea servi la activitati economice si/sau la satisfacerea directa a unor trebuinte. Resursele pot fi regenerabile,refolosibile,reproductibile,nerefolsibile.
Oricum ar fi,resursele sunt considerate ca fiind limitate.
Limitarea resurselor poate fi privata astfel:
1)	In raport cu nevoile
2)	In raport cu potentialul planetei
3)	In raport cu dezvoltarea stiintei si tehnicii
Limitarea resurselor e permanenta, dar are un caracter fluctuant in timp si de asemenea,faptul ca resursele sunt limitate genereaza o tensiune intre nevoi si resurse.
Pentru a putea micsora tensiunea dintre nevoile nelimitate si resursele limitate, omul a apelat la trasatura care-l caracterizeaza, ratiunea, incercand sa reduca aceasta tensiune folosindu-se de ea.
Costul de oportunitate este reprezentata de varianta cea mai buna, de utilizare a unei resurse la care renunta cineva.
Rationalitatea este pusa in evidenta in alegerea pe care o facem in urmatorele forme: forma maximului – cand obtinem satisfactia maxima din resursele de care dispunem.
Forma minimului – pentru obtinerea unei satisfactii dorite consumam minimum de resurse.
-	Forma mixta
Nerespectarea principiului rationalitatii conduce la risipa
Risipa se poate produce in urmatoarele situatii:
-	Se produce ce nu se cere
-	Se produce mai mult decat se cere
-	Se produce de proasta calitate
-	Se produce cu tehnologii invechite
-	Neglijarea protectiei mediului
Cea mai importanta resursa este timpul.

Agentii economici
Toti cei care participa, indiferent sub ce forma, la activitatea economica se numesc agenti economici
Acestia care au autonomia de a decide in legatura cu activitatea lor se numesc unitati economice sau institutii.
In functie de specificul activitatii pe care le desfasoara agentii economici se grupeaza in urmatorele sectoare de activitate
-	Intreprinderi
-	Menaje sau gospodarii
-	Administratii publice si private
-	Banci si alte institutii financiare
Intreprinderile sunt unitatile economice care au autonomia de a decide ce,cat,cum si pentru cine sa produca bunuri economice destinate schimbului la piata prin procesul de vanzare – cumparare.
Se clasifica:
-	Domeniu de activitate
-	Forma de proprietate

Intreprinderile au urmatoarele insusiri:
-	Urmaresc obtinerea de profit
-	Creaza valoarea adaugata
-	Creaza un mediu economic in procesul de aprovizonare si desfacere.
Gospodariile sunt agentii economici care realizeaza consumul bunurilor pentru menaje.Menajele sunt individuale sau colective
Un menaj individual e format din ocupantii unei locuinte care au un buget comun din care intretin si lucinta.
Un menaj colectiv e format din ocupantii unei locuinte care au bugete proprii din care participa procentual sau proportional la intretinerea locuintei.
Administratiile au rolul de a furniza servicii nemarfare pentru colectivitati.
Administratiile publice se intretin din taxe si impozite
Administratiile private se intretin din donatii si venituri proprii
Bancile au rolul de a compensa excedentul cu deficitul de bani din societate contra unei dobanzi.
Bancile aduna banii de la cei care au si momentan nu-i folosesc contra unei dobanzi pasive si ii distribuie celor care au nevoie de bani contra unei dobanzi mai mari numita dobanda activa.
Diferenta dintre cele 2 constituie venitul bancii din care sunt scazute cheltuielile bancii iar ceea ce rezulta este profitul bancii.

Proprietatea este relatia care se stabileste intre indivizi in legatura cu bunurile. Proprietarul e proprietar asupra unui bun pentru ca ceilalti ii recunosc proprietarului patru drepturi asupra bunului respectiv
-	Dreptul de posesiune
-	Dreptul de folosinta
-	Dreptul de a te folosi de ceea ce produce bunul tau
-	Dreptul de dispozitie

Bunurile se pot clasifica dupa:
c)	Dupa gradul de prelucrare sau profunzimea proceselor economice la care au fost supuse
-	Materii prime
-	Bunuri intermediare
-	Bunuri finale
d)	Dupa felul in care circula
-	Marfuri
-	Nonmarfuri
Organizatiile reprezinta reuniuni de indivizi sau sociogrupuri care se coaguleaza, se strang in baza unor regului scrise.
Proprietatea poate fi de 3 feluri
-	Prop. Privata
-	Prop de stat
-	Prop mixta

Proprietatea de stat e de 2 feluri
-	Domeniul privat al statului(nu poate fi grevat de sarcini)
-	Domeniul public al statului( poate fi vandut,inchiriat)

Libera initiativa
In economia capitalista, motorul care genereaza progresd este libera initiativa, adica dreptul agentilor economici de a intreprinde actiunile care li se par lor cele mai avantajoase pentru ei respectand legea. La baza liberei initiative se afla proprietatea privata, care ii determina pe agentii economici sa actioneze rational pentru a obtine cele mai bune rezultate.