Eu cand fumez ma-nvart in cerc
Fac nori din gaz de energie
Ce se rotesc in propriul self
Ca si cum vreau sa tot incerc
Sa gasesc sens intr-un concept
De viata calma-n ritm alert.

Cu zgomot cald ca la concert
Crescut din tip de ambivert
Crevase-n țeastă circumvent
Gasesc noi cai sa ma-ndrept drept
Cu zestrea-n ganduri preconcep
Cum sa ma misc fiind inert

Si percep blocuri gri din vis
Ca profetii dinspre abis
Se desfasoara clar, concis
Sa-mi amintesc ce mi-am promis.

Visule
Trece-ma prin vicisitudini
Si-nvata-ma sa merg din mers.
Interpoland noi aptitudini
Pe sub suveranitatea lunii
Aminteste-mi de tot ce-i sters

Si daca-i caz sa ma trezesc,
Orânduie-mi o plasmuire
Sa deschid ochii-ntr-o clipire
Si sa-mi consum a mea menire
De flamand antagonicesc
Sa stralucesc ca o sclipire,
Si sa cresc.

Ca povestea-n istorisire
Care se mesteca incert
Se duce-n fundul absolut
Din nod in nodul rasucit
Care se vede prin privire

Si sa renasca tot ce-i viu
Sau tot ce-i tata fara fiu
Sau tot ce stiu ca nu mai stiu
Sa se transforme-ntr-o măiastră
Tamaduitoare orchestra
Care pluteste printre astre
Si-o sa fiu.