Traumatismele craniene

Simptome şi semne

In caz de tăiere a scalpului se produce hemoragie profuză deoarece la nivelul scalpului există numeroase vase sanguine situate în apropierea suprafeţei pielii. în consecinţă, un traumatism cranian poate să pară mai sever decât este în realitate.

După o cornoţie cerebrală persoana îşi pierde cunoş-tinţa, de obicei mai puţin de 15 minute. în locul impac-tului poate să apară o proeminenţă, iar individul poate prezenta dureri de cap, ameţeală, greaţă şi vomă. De obicei, aceste simptome dispar în decurs de câteva zile până la câteva săptămâni. Uneori după un traumatism cranian - chiar dacă a fost minor - simptomele persistă timp îndelungat. în această situaţie se foloseşte denumi-rea de sindrom post-comoţie cerebrală.

Anumite simptome indică faptul că traumatismul cranian este sever şi că funcţiile cerebrale se deteriorează treptat. Acestea includ creşterea gradului de somnolenţă şi confuzie, vomă persistentă, durerile de cap severe, incapacitatea de a simţi ceva sau de a mişca un membru, incapacitatea de a recunoaşte persoane familiare sau mediul înconjurător, pierderea echilibrului, tulburări de vorbire sau de vedere, tulburări de coordonare, creşterea presiunii sanguine, scăderea frecvenţei cardiace, scurgerea de lichid clar (lichid cefalorahidian) prir nas sau prin gură. Aceste simptome pot să apa*-a în decurs de câteva ore sau câteva zile -Jupă traumatism. Medicii le spun persoanelor care au suferit un traumatism cranian la ce simptome trebuie să fie atente. Părinţii copiilor mici sunt informaţi despre cum să îşi supravegheze copiii pentru: a identifica aceste simptome în orele şi zilele după traumatism. Dacă aceste manifestări apar, atunci este necesară acordarea imediată de îngrijiri medicale.

Simptomele care indică deteriorarea funcţiilor cerebrale apar deoarece creşte presiunea intracraniană. De exemplu, aceasta creşte atunci când vasele sanguine şi ţesuturile cerebrale sau din jurul creierului sunt lezate, permiţând scurgerea sângelui sau a plasmei. Consecinţa este acumularea de sânge (hematom) sau de plasmă (edem) în creier, cu tumefacţie cerebrală consecutivă. Presiunea creşte deoarece craniul nu este distensibil şi deci nu îşi poate mări volumul. Creşterea presiunii poate produce leziuni sau chiar distrugerea completă a anumitor arii de ţesut cerebral, în funcţie de care regiune cerebrală este lezata j. Creierul poii» fî împins în jos, cu produ¬cerea unei hernii. erebi ii-- - p'otruzia anormală a creie¬rului prir.tr < ie^d> ct^f- rurala între două compar-timente cerebr-iK Henu-iei cerebrală este potenţial fatala dacă este comprimat trunchiul cerebral, adică porţiunea inferioara 3 creierului, care controlează func¬ţiile vitale (cum ar fi respiraţia şi circulaţia). Pacienţii pot deveni inconştienţi, pot intra în comă sau pot chiar deceda.

Epilepsia posttraumatică poate să apară după câteva luni sau ani (de obicei nu mai mult de 4 ani) de la pro-ducerea unei leziuni cerebrale în urma unui traumatism cranian sever. Crizele epileptice - >■ apar la aproximativ 70% dintre persoanele care au suferit un traumatism cranian sever cu penetrare a ţesutului cerebral şi la 5-30% dintre persoanele la care s-a produs un traumatism cranian sever fără laceraţii cerebrale. Simptomele depind frecvent de locul de origine a crizei. De exemplu, crizele cu originea în lobul frontal produc spasme repetate ale anumit or muşchi de la nivelul membrelor din j umătatea opusă a corpului.