Colita hemoragică

Colita hemoragică este un tip de gastroenterită în care anumite tulpini ale bacteriei Escherichia coli (E. coli) produc infecţia intestinului gros şi eliberează o toxină care determină diaree sanguinolentă şi alte complicaţii severe.
Colita hemoragică poate să apară la persoane de orice vârstă, însă este întâlnită cel mai frecvent la copii şi la bătrâni. în America de Nord, cea mai răspândită tulpină de E. coli care produce colită hemoragică colonizează tubul digestiv al vitelor sănătoase. Epidemiile pot fi cauzate de ingestia de carne de vită insuficient preparată termic, în special biftec, sau de lapte nepasteurizat. De asemenea, pot fi contaminate şi sucurile de fructe nepasteurizate. Boala se poate transmite de la o persoană la alta, în special la sugari şi la copiii mici.
Toxinele produse de E. coli determină leziuni ale mucoasei intestinului gros. Dacă sunt absorbite în circulaţia sanguină, pot afecta şi alte organe, cum ar fi rinichii.

Simptome şi semne

Crampele abdominale severe debutează brusc, împreună cu diaree apoasă, care de obicei în decurs de 24 de ore devine sanguinolentă. Diareea persistă între 1 şi 8 zile. Febra este absentă sau uşoară, însă uneori poate depăşi 38,9 grade Celsius.
Aproximativ 5% dintre pacienţii cu colită hemoragică dezvoltă complicaţie severă denumită sindrom hemo- litic-uremic A. Simptomele acestuia includ anemie (care se manifestă prin oboseală, slăbiciune şi ameţeală) deter¬minată de distrugerea globulelor roşii (anemie hemo- litică), scăderea numărului de plachete sanguine (trombocitopenie) şi insuficienţă renală acută. Unii pacienţi cu sindrom hemolitic uremie dezvoltă şi complicaţii produse de leziuni nervoase sau cerebrale, cum ar fi crizele epileptice sau accidentele vasculare cerebrale. Aceste complicaţii apar de obicei în a doua săptămână de boală şi pot fi precedate de creşterea febrei. Sindromul hemolitic-uremic este mai frecvent la copiii mai mici de 5 ani şi la persoanele vârstnice. Chiar şi în absenţa acestui sindrom şi a complicaţiilor sale, colita hemoragică poate conduce la deces în cazul persoanelor în vârstă.

Diagnostic şi tratament

De obicei medicul suspectează prezenţa colitei hemoragice atunci când o persoană afirmă că are diaree sanguinolentă. Pentru a stabili diagnosticul este necesară evaluarea unor mostre de materii fecale, pentru a se depista tulpina specifică de E. coli. Alte investigaţii, cum ar fi colonoscopia, pot fi efectuate atunci când medicul consideră că diareea sanguinolentă este determinată de alte boli.
Gel mai important aspect al tratamentului este ingestia unor cantităţi suficiente de lichide. Uneori pierderile lichidiene sunt atât de importante încât refacerea echilibrului hidric trebuie realizată prin administrare intravenoasă. Dieta este blândă şi constă din alimente preparate termic, cum ar fi cereale, banane, orez, marmeladă şi pâine prăjită. Nu se administrează antibiotice, deoarece acestea cresc riscul de apariţie a sindromului hemolitic-uremic. La pacienţii care dezvoltă complicaţii este necesară de obicei acordarea de îngrijiri intensive în spital, iar uneori dializa renală A.