Anevrismele

Un anevrism reprezintă o zonă mărită de volum (dilatată) a unui segment arterial, de obicei la nivelul aortei.
Dilataţia se produce de obicei la nivelul unei zone
slăbite a peretelui arterial. Presiunea sângelui care circulă prin artera respectivă forţează peretele arterial slăbit către exterior, astfel încât acesta devine proeminent. Dacă anevrismul este lăsat netratat, acesta se poate rupe şi astfel se produce hemoragie internă.

Anevrismele pot să apară la orice segment al aortei. Trei sferturi din anevrismele arterei aorte apar la nivelul segmentului din abdomen (aorta abdominală), iar restul apar in segmentul situat în torace (aorta toracică). Anevrismele se pot produce şi la nivelul arterelor loca-lizate in zona posterioară a genunchiului (arterele poplitee), la nivelul arterelor principale ale coapselor (arterele femurale), arterelor care irigă extremitatea cefalică (arterele carotide), arterelor care irigă creierul (arterele cerebrale) şi arterelor care irigă muşchiul cardiac (arterele coronare). La persoanele în vârstă, anevrismele apar de obicei în zonele în care arterele se ramifică (de exemplu, acolo unde aorta abdominală se ramifică în arterele iliace) sau in zonele în care stresul mecanic este maxim (de exemplu, la nivelul arterei poplitee). Anevris-mele pot avea formă rotundă (anevrisme saculare) sau cilindrică (anevrisme fusiforme). Cea mai mare parte a anevrismelor sunt fusiforme.

Cea mai frecventă cauză a producerii anevrismelor aortice este ateroscleroza, care conduce la scăderea rezistenţei peretelui aortic. Cauze mai puţin frecvente includ leziunile, bolile inflamatorii ale aortei (aortita), bolile, ereditare care afectează ţesutul conjunctiv (de exemplu sindromul Marfan), precum şi unele boli infecţioase, cum este sifilisul. La persoanele cu sindrom Marfan, este cel mai probabil ca anevrismele să apară la nivelul segmentului iniţial al aortei, în apropierea inimii (aorta ascendentă). La vârstnici, aproape toate anevrismele se asociază cu prezenţa aterosclerozei. Hipertensiunea arterială (care este frecventă la vârstnici) şi fumatul determină creşterea riscului de producere a unui anevrism.

La nivelul anevrismului se formează frecvent un cheag sanguin (tromb), deoarece fluxul sanguin în interiorul anevrismului este încetinit. Cheagul se poate extinde de-a lungul întregului perete al anevrismului. Un astfel de cheag se poate desprinde (transformându-se în embol), poate fi transportat în circulaţie şi poate ajunge să blocheze o arteră. Anevrismele arterei poplitee prezintă risc crescut de producere a emboliilor în comparaţie cu anevrismele cu altă localizare. Ocazional în peretele unui anevrism se produc depuneri de calciu.