Advertisement
Guest User

Untitled

a guest
Jan 16th, 2018
97
0
Never
Not a member of Pastebin yet? Sign Up, it unlocks many cool features!
text 4.50 KB | None | 0 0
  1. 4. Procese tehnologice de referință
  2.  
  3. 4.1. Prezentarea principiilor generale care stau la baza proiectării proceselor
  4. tehnologice
  5.  
  6. Stabilirea succesiunii optime a operațiilor în cadrul unui proces tehnologic are la bază
  7. următoarele principii:
  8. • suprapunerea bazelor tehnologice cu bazele de cotare;
  9. • număr minim de schimbări ale bazelor tehnologice;
  10. • descoperirea defectelor ascunse ale semifabricatelor să se facă în prima operație;
  11. • prelucrarea bazelor tehnologice să se facă în prima sau cel mult a doua operație;
  12. • numărul operațiilor să fie minim;
  13. • stabilirea corectă a tratamentelor termice;
  14. • prelucrarea suprafețelor care reduc rigiditatea piesei să se facă în ultimele operații;
  15. • prelucrarea suprafețelor cu prescripții de precizie ridicată în operații sau faze de
  16. degroșare, semifinisare și finisare distincte;
  17. • lungimea curselor active și a celor de mers în gol să fie minime;
  18. • prelucrarea suplimentară a unor suprafețe de orientare în vederea executării
  19. • operației finale;
  20. • efectuarea operațiilor de control tehnic intermediar după etapele importante de
  21. prelucrare: degroșare, semifinisare, finisare.
  22. Un aspect important ce trebuie avut în vedere este gradul de detaliere a proceselor
  23. tehnologice în operații si treceri de prelucrare.
  24. Principiile care stau la baza prelucrărilor prin așchiere sunt principiul concentrării
  25. prelucrărilor si principiul diferențierii prelucrărilor.
  26. 1. Principiul concentrării prelucrărilor:
  27. Constă în executarea unor operații formate dintr-un număr mare de faze care pot fi
  28. executate succesiv, simultan sau succesiv-simultan cu una sau mai multe scule așchietoare,
  29. menținând, de regulă, aceeași orientare și fixare a piesei.
  30. Procesul tehnologic astfel proiectat conține un număr mic de operații cu faze multiple, iar
  31. în cadrul fiecărei operații, semifabricatul suferă transformări importante de formă și dimensiuni.
  32. Acest proces tehnologic corespunde, în principal, prelucrării pieselor în producția de serie
  33. mică și unicat, pieselor de dimensiuni mari, care consumă o cantitate mare de timp pentru
  34. transportul de la un loc de muncă la altul, precum și pentru orientarea și fixarea piesei în vederea
  35. prelucrării, pieselor în producția de serie pe mașini-unelte agregat și pe mașini semiautomate și
  36. automate convenționale, pieselor complexe pe mașini-unelte cu comandă numerică, centre de
  37. prelucrare și în celule flexibile, indiferent de seria de fabricație.
  38. 2. Principiul diferențierii prelucrărilor:
  39. Constă în executarea unor operații formate dintr-o singură fază sau un număr de faze redus, în care se prelucrează o suprafață sau un număr mic de suprafețe, cu o singură sculă sau câteva scule simple.
  40. Procesul tehnologic astfel proiectat conține un număr mare de operații și, în cadrul fiecărei
  41. operații, semifabricatul suferă transformări relativ mici ale formei și dimensiunilor. În cazul
  42. diferențierii la limita maximă, numărul operațiilor este egal cu cel al fazelor.
  43. Proiectarea tehnologiei pe principiul diferențierii este caracteristică producției de serie
  44. mare și masă care se executa pe linii tehnologice cu flux continuu. De asemenea, principiul
  45. diferențierii se mai aplică și în urma condițiilor producției de serie mică și mijlocie pe mașini
  46. universale și specializate, când se lucrează cu loturi de piese, pentru a se păstra reglajul sculelor.
  47. 4.2. Date privind procesul tehnologic tip
  48. Reperul face parte din clasa „piese prismatice”.
  49. Procesul tehnologic tip al pieselor din clasa „piese prismatice” este următorul:
  50. Prelucrările mecanice se execută, de obicei, pe semifabricate turnate sau sudate în
  51. următoarea ordine aproximativă:
  52. 1) Prelucrarea uneia sau a două suprafețe de arie maximă ca baze tehnologice, cu
  53. prinderea piesei pe acele baze brute care rămân eventual neprelucrate pe piesa finită;
  54. 2) Prelucrarea a două găuri precise pe suprafața plană prelucrată, ca baze tehnologice
  55. (la piesele de gabarit mare se preferă prelucrarea găurilor in aceeași operație cu
  56. prelucrarea suprafeței de baza);
  57. 3) Prelucrarea de degroșare a celorlalte suprafețe mari ale piesei;
  58. 4) Prelucrarea de degroșare a suprafețelor mai mici;
  59. 5) Prelucrarea de finisare a suprafețelor principale la care se impune acest lucru;
  60. 6) Prelucrarea găurilor, de degroșare si finisare;
  61. 7) Încărcarea hidraulică a piesei, unde este cazul;
  62. 8) Tratament termic, dacă este cazul;
  63. 9) Control final.
Advertisement
Add Comment
Please, Sign In to add comment
Advertisement