Boala cardiacă ischemică

Untul, margarina şi margarina care scade colesterolul

Inlocuirea untului cu margarină a fost recomandată ca o modalitate de a scădea nivelul de colesterol şi de a scădea riscul de boală car¬diacă ischemică. Untul conţine grăsimi saturate care cresc coles¬terolul, iar margarina conţine grăsimi nesaturate despre care se credea că scad colesterolul. To¬tuşi există dovezi care sugerează că margarina care conţine acizi graşi trans creste nivelul de LDL-colesterol (cel rău) şi scad nivelele de HDL-colesterol. Nu este clar dacă aceste efecte cresc riscul de boală cardiacă ischemică. Totuşi ele sugerează că este mai înţeiept să se evite aceste alimente.
Termenul de saturat se referă la numărul de atomi de hidrogen din molecula de grăsime. Grăsimile saturate conţin un număr maxim de atomi de hidrogen. Acestea sunt de obicei solide la temperatura camerei. Grăsimile nesaturate (mononesaturate şi poiinesa- turate) nu conţin un număr maxim de atomi de hidrogen. Acestea sunt de obicei în stare lichidă la temperatura camerei, dar încep să se solidifice la temperaturi scăzute. Exemple de astfel de grăsimi sunt uleiul de măsline şi de canola.
Grăsimile polinesaturate conţin mai mult de o singură legătură dublă. Aceste grăsimi sunt de obicei lichi¬de la temperatura camerei sau în frigider. Ele devin însă râncede la temperatura camerei. Un exemplu de astfel de substanţă este uleiul de porumb. Aşadar, uleiurile vege¬tale lichide, cum ar fi uleiul de măs¬line sau de canola, conţin mai puţine grăsimi saturate decât margarina solidă sau untul.
Prin procesul numit hidrogenare se adaugă artificial ioni de hidrogen uleiurilor polinesaturate, pentru ca acestea să nu râncezească ia tem-peratură normală şi să se obţină produse solide (cum ar fi marga¬rina). în urma acestui proces re¬zultă acizii graşi trans. (termenul de trans arată locul unde se adiţio¬nează atomii de hidrogen la mole¬culele de acizi graşi). Acizii trans se găsesc şi în mâncărurile gătite, cum ar fi prăjiturile, biscuiţii, gogo- şile, cartofi prăjiţi şi alte alimente prăjite.
Unele studii susţin faptul că redu-cerea consumului de alimente cu conţinut crescut de acizi graşi trans poate ajuta la reducerea nive¬lului de colesterol şi deci la scă¬derea riscului bolii cardiace ische¬mice. Identificarea alimentelor care conţin acizi graşi trans poate fi dificilă deoarece acizii trans nu sunt trecuţi pe etichetele alimentelor. Totuşi, dacă grăsimile hidrogenate sau parţial hidrogenate sunt pri¬mele pe lista de ingrediente, atunci produsul conţine acizi graşi trans. Starea de agregare a margarinei sau a uleiului ajută de asemenea la identificarea alimentelor care conţin astfel de acizi graşi: cu cât alimentul este mai lichid, mai moale, cu atât conţine mai puţini acizi graşi trans. De exemplu, conţinutul de acizi graşi trans este mai mic la margarina la cutie decât la mar¬garina la tub.
Unele tipuri de margarină pot conţine un sterol din plante, denumit stanol, care poate scădea concen-traţia de LDL-colesterol. Sterol 11 din plante, sau stanolul, au acest efect deoarece di nu sunt absorbiţi oine din tubul digestiv si interferează cu absorbţia colesterolului. Aceste nwgarine au fost aprobate ca produse sănătoase pentru inimă, atunci când se asociază cu o dietă sănătoasă. Ele sunt fabricate din grăsimi nesaturate, conţin mai pu¬ţine grăsimi saturate în comparaţie cu untul şi nu conţin acizi graşi trans. Totuşi sunt foarte scumpe.
în concluzie, o persoană trebuie să-şi menţină greu-tatea normală şi să aibă o alimentaţie variată. Dieta mediteraneană care constă într-o cantitate mare de legume, fructe, nuci şi ulei de măsline pare a scădea riscul de apariţie a bolii cardiace ischemice.
Dieta trebuie să conţină dozele zilnice recomandate de vitamine şi minerale. Suplimentele de vitamine nu pot fi considerate un substitut corespunzător al unei diete sănătoase. Rolul suplimentelor în reducerea riscului bolii cardiace ischemice este controversat. Nu există dovezi care să susţină faptul că administrarea de suplimente de vitamina E sau C previn boala cardiacă ischemică. Administrarea de acid folie sau de vitamina B6 sau B12 poate scădea nivelul de homocisteină, dar nu există dovezi suficiente pentru a le folosi la populaţia generală.
lipsa activităţii fizice. Persoanele care desfăşoară o activitatea fizică susţinută sunt mai puţin predispuse la dezvoltarea bolii cardiace ischemice sau a hipertensiunii. Exerciţiile care cresc anduranţa (exerciţiile aerobice precum mersul vioi, ciclismul şi joggingul) sau care dezvoltă musculatura (antrenamente de rezistenţă cu greutăţi sau cu aparate de ridicare a greutăţilor) ajută la prevenirea bolii cardiace ischemice A. Persoanele care nu sunt într-o formă fizică bună şi care nu au mai făcut exerciţii fizice de mult timp ar trebui să consulte medicul înainte de a începe un program de exerciţii.

Obezitatea. Modificarea stilului de alimentaţie şi implicarea în activităţi fizice pot ajuta la controlul obezităţii. Scăderea consumului de alcool poate de asemenea ajuta deoarece alcoolul este foarte bogat în calorii. Scăderea în greutate chiar şi numai cu 5-10 Kg poate reduce riscul bolii cardiace ischemice.
Nivelul sanguin crescut de colesterol. Nivelul crescut de colesterol total sau de LDL-colesterol poate fi redus prin exerciţii fizice, prin renunţarea la fumat, precum şi prin reducerea cantităţii de grăsimi din dietă. Pot fi utilizate medicamentele care scad nivelul sanguin al colesterolului total sau al LDL-colesterolului (medicamentele care scad lipidele din sânge) " . Beneficiile scăderii nivelului de colesterol sunt cele mai mari la persoanele cu mai mulţi factori de risc, de exemplu la fumători, la hipertensivi, la persoanele cu obezitate sau la persoanele care nu au activitate fizică.
Creşterea-nivelului de HDL-colesterol ajută de asemenea la scăderea riscului bolii cardiace ischemice.
vezi pagina 33
vezi tabelul de la pagina 925
vezi tabelul de la pagina 138
Acelaşi stil de viaţă care scade nivelul de LDL-colesterol creşte şi nivelul HDL-colesterolului. La persoanele supraponderale scăderea în greutate este de un real ajutor.
Hipertensiunea arterială. Scăderea tensiunii arteriale' reduce riscul bolii cardiace ischemice. Tratamentul hipertensiunii arteriale începe cu schimbarea stilului de viaţă: alimentaţie sănătoasă, .fară sare, iar dacă este nevoie scăderea în greutate şi creşterea activităţii fizice. Poate fi necesară şi terapia medicamentoasă
Diabetul zaharat. Controlul bun al diabetului zaharat reduce riscul unor complicaţii ale diabetului, dar efectele unui astfel de control asupra dezvoltării bolii cardiace ischemice sunt mai puţin clare. Controlul strict la diabetului poate de asemenea reduce riscul complicaţiilor bolii cardiace ischemice.