În primul rând nu am afirmat că "nu mai e nimic de facut, totul se duce de rapa" ci că "aici duc o luptă destinată eşecului". Adică cei care au acum idei despre libertate, egalitate, emancipare şi alte chestiuni din astea foarte importante, reale şi tangibile, şi care au început să fie considerate idealiste (probabil din cauza influenţei mass-media), ar trebui să emigreze într-o ţară unde se preţuiesc aceste valori pentru că în România nu se fac progrese semnificative şi de asta lupta lor e destinată eşecului, nu pentru că totzul se duce de râpă (deşi s-ar putea să se ducă) ci pentru că progresele se fac mult prea încet ca să mai conteze.

Iar abordarea ta "drepturile se castiga" este cel puţin dubioasă. Adică nu există drepturi ale omului? Femeile nu au dreptul la egalitate în faţa legii şi la locul de muncă? Nu au dreptul să nu fie hărţuite sexual pe stradă şi la muncă? Nu au dreptul să nu fie bătute şi violate de soţ? Toate aceste drepturi trebuiesc câştigate? Nu înţeleg.