Adelina - Spectacol

Odată cu fărâmițarea Hanatului de Kipciak, ca urmare a disensiunilor interne și a problemelor pe plan extern, are loc o nouă etapă a etnogenezei tătare, cea in care iau naștere subramurile cunoscute astăzi. Astfel la ı̂nceputul secolului al XVI-lea, Hoarda de Aur se ı̂mparte ı̂n Hanatul Crimeii, Hanatul Kazan, Hanatul Astrahan, Hanatul Qasim, Hanatul Nogay, Hanatul Siberiei, părți mai mici intrând ı̂n componența altor hanate. Dintre aceste hanate, cea mai lungă existență a avut-o Hanatul Crimeii (1441-1783). Condus de dinastia Giray, având o relație specială cu Imperiul Otoman, Hanatul Crimeii a fost dea lungul existenței sale un element important ı̂n sistemul de relații internaționale din Răsăritul Europei. In granițele acestuia s-au dezvoltat și o cultură și civilizație tătare ale cărei urme pot fi căutate in poeziile sau compozițiile hanul Gazi Giray Bora, in elementele arhitectonice ale palatului hanilor Hansaray (singurul rămas ı̂n picioare) sau ı̂n instituții de in vățământ precum Zincirli Medrese. Fiind cel mai important obstacol in fața politicii ruse de atingere a apelor calde, Hanatul Crimeii a fost anexat in 1783 de Ecaterina a II-a. Imediat după această anexare, a in ceput un proces de rusificare a peninsulei. Pe lângă politicile de colonizare, ca urmare a măsurilor luate de autoritățile țariste, tătarii crimeeni au fost nevoiți să emigreze in masă. Din cauza acestor valuri de emigrare, componența etnicăa Crimeii sa schimbat radical. Principala destinație a emigranților a fost Imperiul Otoman. Dobrogea, parte a acestuia până la Războiul ruso-turc din 1877-1878, a fost unul din teritoriile in care s-au stabilit tătarii care părăseau Crimeea. Chiar dacăin Dobrogea prezența tătarilor este atestată in cădin sec. al XIII-lea, cea mai mare parte a acestora s-a stabilit aici in urma valurilor de emigrare de după 1783. Timp de 100 de ani după momentul 1783, singura soluție a tătarilor ı̂n fața politicilor țariste a fost emigrarea. Cei stabiliți in granițele otomane, ca urmare a apropierii lingvistice și culturale s-au integrat in noua societate dar in anumite zone li s-au facilitat anumite particularități. Astfel, in Dobrogea au avut o organizare proprie având ca lider un conducător denumit mirza. Situația din Crimeea s-a schimbat după ce Ismail Gaspirali (1851- 1914) a in ceput să iș̂i promoveze ideile prin intermediul ziarului Tercuman. Adept al reformei religioase și promotor al unui nou sistem de in vățământ, usulu cedid, Gaspirali nu a transformat doar societatea tătarilor crimeeni sau a popoarelor turcice ci a in tregii lumi islamice. Pe drumul deschis de Gaspirali s-a format o elită națională tătară avându-i ca reprezentanți de seamă pe Numan Celebicihan și Cafer Seydahmet Kirimer.