Boala Creutzfeldt-Jakob

Diagnostic şi tratament

Boala Creutzfeldt-Jakob este luată în considerare de medici atunci când funcţiile mintale se deteriorează rapid, pacienţii prezintă fasciculaţii musculare, mersul este instabil şi clătinat, iar alte tipuri de demenţă au fost excluse prin efectuarea unor analize de rutină. La aproxi¬mativ 70% din indivizii afectaţi, pe traseele electroence- falografice (EEG) se observă anomalii specifice ale acti¬vităţii electrice cerebrale A- La peste 80% dintre pacienţi,

In lichidul cefalorahidian este identificată o proteină anormală denumită 14-3-3. Anomaliile traseelor EEG asociate cu identificarea proteinei 14-3-3 hi LCR reprezintă indicatori ai bolii Creutzfeldt-Jakob. Absenţa proteinei 14-3-3 nu exclude diagnosticul. Diagnosticul de certitudine al bolii se stabileşte prin identificarea prionilor în ţesutul cerebral, prin biopsie urmată de examinare la microscop sau de analize biochimice.

In prezent nu există niciun tratament al bolii Creutzfeldt-Jakob, iar agravarea simptomelor nu poate fi încetinită. însă anumite medicamente pot fi adminis¬trate pentru a ameliora manifestările. De exemplu, anticonvulsivantul valproat şi anxioliticul clonazepam reduc riscul de spasme musculare.

Sunt importante măsurile generale de suport, atât pentru pacient, cât şi pentru menirii familiei acestuia. Poate fi utilă internarea într-un azil sau într-un centru de îngrijire pe termen lung. Logoterapia şi terapia ocupaţională sunt indicate pentru a trata tulburări specifice. Exişti şi grupuri de suport la care se poate apela.