Incontinenţa urinara

Incontinenţa poate fi clasificată în funcţie de momen-tul şi tipul debutului - recent şi brusc (incontinenţă urinară acută) sau lent şi progresiv (incontinenţă urinară cronică, sau persistentă). Cea mai frecventă cauză de incontinenţă urinară acută este infecţia vezicii urinare. Pot fi implicaţi şi numeroşi alţi factori. Aceştia includ
afecţiuni care conduc Ia confuzie (infecţii severe, cum ar fi pneumonia), sau afectarea mobilităţii (fracturile de membru inferior sau de şold). Alte cauze sunt aportul excesiv de alcool sau băuturi care conţin cafeină şi bolile care produc iritaţia vezicii urinare sau a uretrei. cum ar fi vaginita atrofică sau constipaţia severă. Incontinenţa urinară persistentă poate fi cauzată de leziuni cerebrale (cum ar fi accidentele vasculare), boli ce afectează nervii vezicii urinare, afecţiuni ale tractului urinar inferior şi afecţiuni care reduc capacitatea mentală sau mobilitatea.
De asemenea, incontinenţa urinară poate fi clasificată în cinci tipuri fundamentale, în funcţie de simptome: imperioasă, de stres, de preaplin, funcţională şi mixtă.

Incontinenţa imperioasă. Incontinenţa imperioasă reprezintă nevoia bruscă şi intensă de a urina, care nu poate fi inhibată şi este urmată de pierderea incontrolabilă de urină. Unele persoane resimt aceste senzaţii, însă reuşesc să păstreze controlul. Indivizii cu astfel de incon¬tinenţă dispun de puţin timp pentru a ajunge la baie înainte de a avea un „accident". Prezenţa unei boli sau a unor leziuni care interferă cu mobilitatea face şi mai dificilă ajungerea rapidă la baie.

Incontinenţa imperioasă este cel mai frecvent tip de incontinenţă persistentă întâlnit la bătrâni, iar frecvent nu are o cauză clară. Poate fi cauzată de asocierea între hiperactivitatea muşchilor vezicii urinare asociată cu scăderea capacităţii de contracţie a acestora. O parte din problemă are legătură cu modificările regiunii cerebrale din lobul frontal responsabilă cu inhibiţia urinării. Aceste modificări pot însoţi bolile cerebrale, în special acciden-tele vasculare şi demenţa, astfel încât este afectată capaci-tatea sistemului nervos de a inhiba motilitatea vezicii urinare. Hiperactivitatea cronică a vezicii urinare - vezica hiperactivă - este întâlnită frecvent la vârstnici şi pro¬duce atât nevoia bruscă şi intensă de a urina, cât şi urinări frecvente în timpul zilei şi nopţii.
Incontinenţa de stres. Incontinenţa de stres reprezintă pierderea incontrolabilă a unor cantităţi mici de urină atunci când persoana afectată tuşeşte, strănută, ridică obiecte grele, sau efectuează orice altă manevră care creşte brusc presiunea intraabdominală. Incontinenţa de stres este cel mai frecvent tip de incontinenţă la femeile tinere şi de vârstă medie. Poate fi cauzată de scăderea forţei sfincterului urinar, care apare uneori după naştere, intervenţii chirurgicale, sau în caz de poziţie anormală a uretrei sau uterului. La femeile aflate la menopauză, deficitul de estrogen reduce rezistenţa uretrei la fluxul urinar. La bărbaţi, incontinenţa de stres poate apărea după intervenţiile chirurgicale pe glanda prostată, atunci când este lezat segmentul superior al uretrei sau colul vezical. Atât la bărbaţi cât şi la femei, obezitatea poate cauza sau agrava incontinenţa de stres, din cauza pre-siunii crescute exercitate asupra vezicii urinare.
Unele persoane cu incontinenţă de stres severă prezintă pierderi urinare aproape constante (denumite uneori incontinenţă totală). La adulţi, aceasta se întâmplă de obicei deoarece sfincterul urinar nu se închide în mod adecvat. Unii copii au incontinenţă urinară totală din cauza faptului că o malformaţie congenitală împiedică dezvoltarea completă a uretrei.

Incontinenţa de preaplin. Incontinenţa de preaplin reprezintă pierderea incontrolabilă a unor mici cantităţi de urină, cauzată de obicei de un blocaj sau de contracţii slabe ale muşchiului vezical. Când fluxul urinar este blocat sau muşchiul vezical nu se mai poate contracta suficient, vezica urinară se destinde. Presiunea intrave- zicală creşte până la o valoare dincolo de care încep să fie eliminate periodic mici cantităţi de urină.
La copii, obstrucţia fluxului urinar poate fi cauzată de îngustarea capătului uretrei sau a colului vezical, produse din cauza unei malformaţii congenitale. La bărbaţi, prostata mărită poate bloca segmentul uretral din apro-pierea vezicii. Mai rar, blocajul este cauzat de îngustarea colului vezical al uretrei (strictură uretrală), care poate apărea după intervenţiile chirurgicale pe glanda prostată. Atât la bărbaţi cât şi la femei, constipaţia poate cauza incontinenţă de preaplin dacă materiile fecale umplu rectul atât de mult încât ajung să comprime colul vezical şi uretra. Numeroase medicamente care afectează creierul sau măduva spinării, sau care interferă cu transmiterea impulsurilor nervoase, cum ar fi anticolinergicele şi opioidele, pot afecta contracţiile vezicii urinare şi pot cauza incontinenţă de preaplin. Leziunile nervoase care conduc ia paralizie vezicii urinare (vezică neurogenă) pot de asemenea produce incontinenţă de preaplin. Diabetul zaharat poate conduce la apariţia unor forme de vezică neurogenă, cu instalarea incontinenţei.

Incontinenţa funcţională. Incontinenţa funcţională se referă la pierderile de urină cauzate de incapacitatea (sau uneori absenţa dorinţei) de a merge la toaletă. Cele mai comune cauze sunt bolile care produc imobilitate, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale sau artrita severă, precum şi bolile care interferă cu funcţiile mentale, cum ar fi demenţa din boala Alzheimer. Rareori, unii indivizi ajung atât de deprimaţi şi au tulburări emoţionale atât de importante încât nu merg la toaletă. Această formă de boală este denumită uneori incontinenţă psihogenă.
Incontinenţa mixtă. Incontinenţa mixtă reprezintă asocierea mai multor tipuri de i^ontinenţă. De exemplu, copiii pot avea incontinenţă determinată atât de leziuni nervoase, cât şi de factori psihologici. Bărbaţii pot avea incontinenţă de preaplin din cauza hipertrofiei de prostată şi incontinenţă imperioasă din cauza unui accident vas¬cular cerebral. Cel mai frecvent tip de incontinenţă mixtă apare la femeile vârstnice, care prezintă adeseori incon¬tinenţă imperioasă şi incontinenţă de stres.