Aftele

Aftele (ulceraţiile aftoase) reprezintă mici ulceraţii dureroase prezente pe mucoasa bucală.
Aftele sunt foarte frecvent întâlnite. Cauza apariţiei lor este necunoscută, însă se pare că stresul are un rol - de exemplu, un student poate face afte în timpul ultimei săptămâni de examene. Aftele sunt pete albicioase şi rotunde, cu margine roşie. Se formează aproape întot-deauna în regiunile cu ţesut moale de pe faţa interioară a buzelor sau obrajilor, pe limbă, pe planşeul bucal, pe palatul moale sau în regiunea faringiană. Aftele de dimensiuni mici (sub i centimetru diametru) apar frecvent în grupuri de două sau trei; în general, acestea dispar de Ia sine după io zile şi nu lasă cicatrice. Aftele de dimen¬siuni mari sunt întâlnite mai rar; acestea au formă neregulată, durează multe săptămâni până se vindecă şi lasă frecvent cicatrice.
Multe persoane fac afte în mod repetat - adesea de câteva ori pe an.

Simptome şi diagnostic

Principalul simptom al aftelor este durerea - mult mai intensă decât ce ar fi de aşteptat în cazul unor leziuni atât de mici. Aceasta persistă între 4 şi 7 zile şi se inten¬sifică dacă aftele sunt atinse cu limba sau dacă persoana consumă alimente picante. Aftele severe pot produce febră, tumefacţia nodulilor limfatici din zona gâtului şi stare generală alterată.
Medicul sau stomatologul identifică aftele pe baza aspectului lor specific şi a durerii pe care o produc.

Tratament

Tratamentul constă în ameliorarea durerii până când aftele se vindecă. Se poate folosi un anestezic precum diclonină sau lidocaină, administrat prin clădiră guiii. însă deoarece această modalitatea de administrare pio- duce anestezie a cavităţii bucale şi a faringelui, astfel încât înghiţitul devine dificil, copiii ar trebui .supra-vegheaţi pentru ca să nu se înece cu mâncarea. lidocaina inclusă într-un preparat vâscos (lidocaină vâscoasă) poate de asemenea fi aplicată direct la nivelul aftei. Pentru â proteja afta şi a ameliora temporar durerea prin reducerea inflamaţiei se poate folosi un gel de carboximetiiceluloză, care frecvent se asociază cu un corticosteroid (cum ar fi triamcinolonă sau betarnetazonă).
Dacă o persoană are multe afte, medicul sau dentistul pot prescrie o apă de gură care conţine tetraciclină. Persoanele care fac afte frecvent pot începe să folosească această apă de gură de la primele simptome ale apariţiei aftelor. O altă opţiune terapeutică - aplicarea de nitrat de argint direct pe aftă - conduce la distrugerea terminaţiilor nervoase de sub aftă şi astfel ameliorează durerea.
In final, în cazurile cele mai severe, se poate prescrie un corticosteroid (de exemplu apă de gură cu dexametazonă), sau rareori se administrează prednison tablete pe cale orală. însă înainte de a prescrie un corti-costeroid medicul trebuie să se asigure că pacientul nu are herpes simplex oral, care se poate agrava în cazul administrării de corticoizi. Corticosteroizii conţinuţi în apele de gură şi în tablete se absorb în măsură mai mare în organism în comparaţie cu corticosteroizii conţinuţi în gelurile cu aplicare locală, astfel încât efectele secundare pot reprezenta o problemă EV .