Hiperlipoproteinemia

Diagnostic

Se efectuează profilul lipidic - măsurarea concentraţiei sanguine a colesterolului total, LDL-colesterolului, H DL-colesterolului şi trigliceridelor. Deoarece consumul de alimente sau băuturi poate conduce la creşterea temporară a trigliceridelor sanguine, persoana trebuie să ţină post alimentar timp de 12 ore înainte de recoltarea sângelui.
Când concentraţiile lipidelor sanguine sunt foarte mari, se efectuează analize speciale cu ajutorul cărora se pot identifica anumite boli. Aceste boli includ afecţiuni ereditare (hiperlipoproteinemii ereditare), care produc diferite anomalii lipidice şi au riscuri variabile, precum şi alte afecţiuni, cum ar fi hipertiroidismul.

Tratament

De obicei, cel mai bun tratament pentru persoanele cu valori sanguine crescute ale colesterolului sau trigliceridelor constă în scăderea în greutate (dacă sunt supraponderale), renunţarea la fumat (pentru fumători), reducerea aportului dietetic de grăsimi şi colesterol, creşterea nivelului de activitate fizică, iar dacă este necesar, administrarea unui medicament care scade concentraţiile sanguine ale lipidelor.
Tipul de grăsimi ingerate este de asemenea impor¬tant A. Grăsimile pot fi saturate, polinesaturate, sau mononesaturate. Grăsimile saturate cresc nivelul colesterolului mai mult decât celelalte forme de grăsimi. Acestea ar trebui să reprezinte maxim 7-10% din caloriile consumate zilnic. Grăsimile polinesaturate (care includ acizii graşi omega-3 Şi omega-6) şi cele mononesaturate ajută la scăderea nivelului de trigliceride şi LDL-colesterol. Conţinutul de grăsimi al majorităţii alimentelor este precizat pe etichetă.

Cantităţi mari de grăsimi sunt conţinute în carne, gălbenuş de ou, produse lactate integrale, în unele alune (de exemplu macadamia) şi în nucile de cocos. Uleiurile vegetale conţin cantităţi mai mici de grăsimi saturate, însă numai anumite uleiuri vegetale au foarte puţine grăsimi saturate.

Margarina, care este produsă din uleiuri vegetale polinesaturate, a fost în trecut considerată un substitu- ent mai sănătos pentru unt, care este bogat în grăsimi saturate (aproximativ 60%). însă unele tipuri de mar- garină (precum şi anumite alimente procesate) conţin acizi graşi trans, care cresc concentraţia de LDL-coles-terol (colesterol rău) şi scad concentraţia de HDL-coles-terol (colesterol bun), Margarinele produse în princi¬pal din uleiuri lichide (margarine la tub) conţin mai puţine grăsimi saturate decât untul, nu au colesterol şi conţin mai puţin acizi graşi trans. Margarinele care conţin stanoli şi steroli din plante pot reduce nivelul colesterolului total şi LDL.
Se recomandă aportul alimentar crescut de fructe, legume şi cereale, care sunt în mod natural sărace în grăsimi şi nu conţin colesterol. De asemenea, sunt recomandate alimentele bogate în fibre solubile, care leagă grăsimile din intestin şi ajută la scăderea colesterolului. Aceste alimente includ tărâţele de ovăz, fulgii de ovăz, leguminoasele uscate, mazărea, orezul integral, citricele, căpşunile şi merele.

Activitatea fizică regulată ajută la scăderea nivelului de LDL-colesterol şi la creşterea HDL-colesterolului. Un exemplu de astfel de activitate este mersul rapid timp de 30-45 de minute pe zi, de 3-4 ori pe săptămână.
Tratamentul cu medicamente care scad grăsimile san-guine depinde nu numai de rezultatele analizelor, ci şi de prezenţa bolii coronariene, diabetului, sau a altor factori de risc majori pentru boala coronariană *. La indivizii cu boală coronariană sau diabet, valoarea ţintă a LDL-colesterolului este de <100 mg/dl. în consecinţă, aceste persoane trebuie să primească tratament cu medicamente care scad colesterolul. La cei fără boală coronariană sau diabet, însă cu doi sau mai mulţi factori de risc pentru boala coronariană, valoarea ţintă este 130 mg/dl. Când nu există factori de risc, valoarea ţintă este 160 mg/dl.

Există diferite tipuri de medicamente care scad concentraţiile sanguine ale lipidelor: agenţi care leagă acizii biliari, derivaţi de acid fibric, niacină (un inhibitor al sintezei lipoproteinelor) şi statine. Fiecare tip scade nivelul grăsimilor printr-un mecanism diferit. în consecinţă, diferitele tipuri de medicamente au diferite efecte secundare si afecteaza profilul lipidic in mod specific.