Simptomele si diagnosticul cancerului

Simptomele neurologice şi musculare

Cancerul poate eroda sau compifma nervii, producând simptome neurologice şi musculare, cum ar fi modificarea sensibilităţii (ex. senzaţii de furnicături) sau slăbiciune musculară. Când cancerul se dezvoltă în creier, simptomele sunt dificil de localizat, dar acestea includ confuzie, ameţeală, dureri de cap, greaţă, tulburări de vedere şi crize convulsive. Simptomele neurologice pot fi determinate şi de un sindrom paraneoplazic.

Simptomele respiratorii

Cancerul poate comprima sau bloca căile respiratorii, determinând dispnee şi incapacitatea de a expectora secreţiile, favorizând astfel apariţia pneumoniei. Dispneea poate apărea şi în cazul în care cancerul cauzează hemoragie intrapulmonară sau anemie.

Diagnostic

Diagnosticul include screeningul, evaluarea şi examenul fizic. După stabilirea diagnosticului de can¬cer, etapa următoare constă în stadializare. Stadializarea este o modalitate de a determina cât de avansat este neoplasmul şi se realizează ţinând cont de criterii precum dimensiunile tumorii şi răspândirea cancerului la alte organe.

Screeningul

Testele screening au rol în detectarea înainte de apariţia simptomelor a pacienţilor care ar putea avea un cancer. Aceste teste nu sunt de obicei definitive; rezultatele sunt confirmate sau infirmate prin efectuarea ulterioară a altor investigaţii şi analize. Testele diagnostice se aplică numai dacă medicul suspectează prezenţa unui cancer la pacientul consultat.
Deşi testele screening contribuie la salvarea de vieţi omeneşti, acestea pot fi costisitoare şi uneori au repercusiuni psihologice sau fizice. Pot produce rezultate fals-pozitive - rezultate care sugerează prezenţa unui cancer, pe când în realitate cancerul este absent. Rezultatele fals-pozitive pot conduce la stres psihologic pentru indivizii în cauză şi la efectuarea altor investigaţii, care de obicei sunt scumpe şi implică un oarecare risc pentru pacient. De asemenea, testele screening pot produce rezultate fals-negative - adică rezultate care nu indică prezenţa unui cancer, cu toate că tumora este prezentă. Rezultatele fals-negative oferă indivizilor un fals senti¬ment de siguranţă. Din aceste motive, specialiştii din domeniul sanitar se gândesc &arte bine înainte de a efectua un astfel de test. înainte de a alege testele screening care vor fi efectuate, medicii încearcă să determine dacă o anumită persoană prezintă risc deosebit de a face cancer  determinat de vârstă, sex, istoric familial, istoric medical şi stil de viaţă.
La femei, cele mai utilizate două teste screening sunt testul Papanicolau (Pap), folosit pentru detectarea cancerului de col uterin şi mamografia, cu rol în detectarea cancerului de sân. Ambele teste screening s-au dovedit eficace în ceea ce priveşte reducerea ratelor de deces cauzat de aceste cancere, la anumite grupe de vârstă.
La bărbaţi, un test screening utilizat frecvent constă în măsurarea nivelului sanguin al antigenului specific prostatic (PSA). Concentraţia PSA este crescută la bărbaţii cu cancer de prostată, însă niveluri ridicate sunt întâlnite şi la bărbaţii cu hipertrofie benignă de prostată (non-canceroasă). Nu s-a stabilit clar daca dozarea PSA ar trebui utilizată de rutină pentru screeningul cancerului de prostată. Principalul dezavantaj al acestui test este generarea unui număr mare de rezultate fals pozitive, ceea ce în general conduce la efectuarea unor investigaţii mai invazive.
La persoanele în vârstă de peste 40 de ani, un test screening comun ambelor sexe constă în analiza materiilor fecale pentru a depista prezenţa sângelui în cantităţi foarte mici (sângerările oculte). Prezenţa sângelui indică faptul că persoana respectivă are o afecţiune a colonului. Aceasta poate fi cancer, însă şi alte boli pot produce mici sângerări la nivelul tubului digestiv. In plus, administrarea de aspirină sau de alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), sau chiar consumul de carne roşie, pot conduce la rezultate pozitive ale acestui test. Uneori, rezultatele pozitive sunt determinate de consumul de carne de pui, peşte, anumite fructe şi legume (napi, conopidă, ridichi roşii, broccoli, pepene galben, hrean, păstârnac) şi vitamina C.
Unele teste screening pot fi efectuate la domiciliu. De exemplu, examinarea lunară a sânilor este utilă pentru depistarea cancerului de sân. Examinarea periodică a testiculelor contribuie la depistarea cancerului testicu¬lar, unul din cancerele cu cele mai mari rate de vindecare, în special dacă este depistat în stadii precoce. Verificarea periodică a cavităţii bucale pentru a observa prezenţa unor eventuale ulceraţii ajută la depistarea în stadii precoce a cancerelor orale.