Schizofrenia

Simptome şi semne

Debutul schizofreniei poate fi brusc, pe parcursul a câteva zile sau săptămâni, sau lent, în decurs de câţiva ani. Deşi severitatea şi tipurile de simptome variază de la un pacient la altul, manifestările sunt de obicei suficient de severe încât să afecteze capacitatea individului de a munci, de a interacţiona cu alţi oameni şi de a se îngriji. La unii pacienţi cu schizofrenie, abilităţile mintale se diminuează, astfel încât se reduce capacitatea acestora de a fi atenţi, de a gândi abstract şi de a rezolva probleme. Severitatea afectării mintale este un factor determinant major al handicapului care apare la persoanele cu schizofrenie.

Simptomele pot fi declanşate sau agravate de stres, de exemplu de evenimente cotidiene stresante. Consumul de droguri, cum ar fi marijuana, poate de asemenea declanşa sau agrava simptomele. în general, simptomele de schizofrenie se încadrează în trei categorii: simptome pozitive (fără deficit), simptome negative (cu deficit) şi afectare cognitivă. Un pacient poate prezenta simptome aparţinând la unul, două, sau toate grupurile.

Simptomele pozitive includ iluzii, halucinaţii, tulburări de gândire şi comportamente neobişnuite. Iluziile reprezintă idei greşite care de obicei derivă din inter-pretarea eronată a percepţiilor sau experienţelor. De exemplu, persoanele cu schizofrenie pot avea iluzii de persecuţie, considerând că sunt supravegheate, urmărite, sau spionate. Pot avea iluzii de referinţă, considerând că diferite pasaje din cărţi ori ziare, sau versurile anumitor cântece fac referire directă la ele. De asemenea, pot prezenta iluzii referitoare la gândire, considerând că ceilalţi le pot citi gândurile, că gândurile lor sunt transmise celorlalţi, sau că gândurile şi impulsurile pe care le au le sunt impuse de către factori extrinseci. Pot fi prezente halucinaţii auditive, vizuale, olfactive, gusta¬tive, sau tactile, însă halucinaţiile auditive sunt cele mai frecvente. Pacienţii pot „auzi" voci care le comentează comportamentul, discută între ele, sau fac observaţii critice şi abuzive.

Tulburările de gândire se referă la gândirea dezorga-nizată, care devine evidentă atunci când pacientul vorbeşte fără sens, trece de la un subiect la altul fară nicio legătură, sau nu poate urmări firul discuţiei. Vorbirea.poate - numai uşor dezorganizată, sau complet incoerent s incomprehensibilă. Comportamentul bizar poau i copilăresc, agitat, sau inadecvat din punct de vedere a aspectului, igienei şi conduitei, Catatonia este o formă extremă de comportament neobişnuit, în care pacientul îşi menţine postura rigidă şi rezistă la eforturile de a fi mutat, sau din contră, prezintă activitate motorie spontană şi neorientată.

Simptomele negative de schizofrenie includ atrofia emoţională, limitarea vorbirii, anhedonie şi comporta-ment asocial. Atrofia emoţională reprezintă limitarea emoţiilor pe care pacientul le poate trăi. Faţa este imobilă; evită privirile celorlalţi si nu manifestă expresivitate emoţională. Evenimentele care în mod normal deter¬mină o persoană sâ râdă sau să plângă nu produc nicio reacţie. limitarea vorbirii este determinată de reducerea gândirii. Răspunsurile la întrebări sunt limitate, uneori la unul-două cuvinte, creând impresia de gol interior. Anhedonia reprezintă diminuarea capacităţii de a resimţi plăcere; pacientul manifestă interes redus pentru activi¬tăţile care în trecut îl atrăgeau şi petrece mult timp desf㬺urând activităţi fără sens. Comportamentul asocial se referă la lipsa de interes pentru relaţ iile cu alte persoane. Aceste simptome negative sunt frecvent asociate cu diminuarea motivaţiei şi dispariţia dorinţei de a urmări un anumit scop.

Afectarea cognitivă este reprezentată de dificultăţi de concentrare, reamintire, organizare şi rezolvare a proble-melor. Unii pacienţi nu se pot concentra suficient de mult pentru a citi, a urmări ideea unei povestiri, film, sau serial, ori pentru a respecta anumite indicaţii. Alţii sunt incapabili să ignore factorii de distragere a atenţiei, sau rămân focalizaţi asupra unei singure sarcini. în consecinţă, devin imposibile activităţile care necesită atenţie la detalii, respectarea unor proceduri complicate şi luarea unor decizii.