Profilaxia şi tratamentul cancerului

Imunoterapia

Scopul imunoterapiei este stimularea sistemului imunitar al organismului, pentru ca acesta să distrugă celulele tumorale. Unele forme de imunoterapie constau în administrarea de vaccinuri care conţin antigene obţinute din celulele tumorale, cu scopul de a creşte producţia de anticorpi şi de celule imunitare (lîmfocite T). Diferite substanţe, cum ar fi preparatele obţinute din barili Koch atenuaţi (care.produc tuberculoză), despre care se cunoaşte că stimulează răspunsul imun, au condus la rezultate bune atunci când. au fost aplicate local în cancerele de vezică urinară. Până In prezent, nici un alt vaccin nu s-â dovedit util pentru tratamentul cancerului.
Terapia cu anticorpi monocloriali presupune utilizarea unor anticorpi produşi experirhentăl, orientaţi împotriva anumitor proteine prezente pe suprafaţa celulelor tumorale.

Substanţele care modifică răspunsurile biologice se folosesc pentru a creşte capacitatea sistemului imunitar de a identifica şi distruge celulele maligne, de exemplu prin stimularea celulelor normale să producă diferiţi mesageri chimici (mediatori). Interferonul (există mai multe tipuri) este cel mai bine cunoscut şi mai larg utilizat agent care modifică răspunsurile biologice ale organismului. Aproape toate celulele umane produc in- terferon în mod natural, însă acesta poate fi sintetizat şi artificial folosind tehnologia ADN-ului recombinat. Deşi mecanismele sale de acţiune nu sunt complet înţelese, interferonul este eficace în tratamentul multor tipuri de cancere. Au fost înregistrate răspunsuri măsurabile la 30% din persoanele cu sarcom Kaposi, la majoritatea celor cu leucemie mieloidă cronică şi la 10-15% din cei cu carcinom renal şi melanom malign.