Imunodeficienţa comună variabilă

Imunodeficienţa comună variabilă este o imunodeficienţă dobândită caracterizată prin scăderea marcată a nivelului de anticorpi,,, cu toate că numărul limfocitelor B este în limite normale.

Imunodeficienţa comună variabilă apare de obicei între 10 şi 20 de ani. La unele persoane afectate există tulburări funcţionale ale limfocitelor T. Sunt frecvente infecţiile pulmonare recurente, în special pneumonia. Adeseori apar boli autoimune, cum sunt boala Addison, tiroidită şi poliartrita reumatoidă. Se poate produce diaree, iar absorbţia alimentelor din tractul digestiv este incompletă.

Pe tot parcursul vieţii trebuie administrate imunoglobuline, iar infecţiile trebuie tratate prompt cu antibiotice. Boala poate reduce durata vieţii.