Hipopituitarismul

Tratament

Când este posibil, tratamentul este orientat către corectarea cauzei deficitului de hormoni hipofizari (cum ar fi extirparea unei formaţiuni tumorale). îndepărtarea chirurgicală a tumorii reprezintă adeseori cel mai bun tratament de primă linie, deoarece în acelaşi timp ameliorează şi simptomele determinate de compresia structurilor din vecinătatea glandei şi tulburările vizuale produse de tumoră. Cu excepţia tumorilor foarte mari, intervenţia chirurgicală se poate realiza prin cavitatea nazală (transsfenoidal).

Iradierea glandei hipofize folosind voltaje înalte (supervoltaj) sau protoni poate fi utilizată pentru a distruge tumora. Tumorile mari şi cele care s-au extins dincolo de şaua turcească sunt adeseori imposibil de eliminat numai prin intervenţie chirurgicală. în aceste situaţii, se foloseşte iradierea postoperatorie cu scopul de a se distruge celulele tumorale restante. Iradierea glandei pituitare produce de obicei diminuarea lentă a funcţiilor hipofizare. Deficitul funcţional poate fi parţial sau complet. Ca urmare, funcţia glandelor ţintă este evaluată de obicei la fiecare 3-6 luni în timpul primului an după tratament şi ulterior anual. Tumorile care produc prolactină pot fi tratate prin administrarea unor agonişti de dopamină, cum sunt bromocriptina şi cabergolina. Aceste medicamente reduc volumul tumorii şi totodată realizează scăderea nivelului de prolactină.

Când cauza deficitului hormonal nu poate fi corectată, cum este cazul în aportul sanguin insuficient la nivelul hipofizei, tratamentul are ca scop restabilirea concen-traţiilor hormonilor deficitari, de obicei prin înlocuirea hormonilor ţintă. De exemplu, pacienţii cu deficit de hormon stimulator tiroidian primesc hormoni tiroidieni, cei cu deficit de corticotropină primesc hormoni corticosuprarenalieni (cum ar fi hidrocortizonul), iar celor cu deficit de hormon luteinizant şi hormon stimulator al foliculilor li se administrează estrogen, progesteron, sau testosteron.
Hormonul de creştere este singurul hormon hipofizar care este substituit. Tratamentul cu hormon de creştere se administrează injectabil. La copiii cu deficit de hormon de creştere, dacă administrarea este începută înainte de închiderea cartilajelor de creştere din structura oaselor, se obţine creşterea în înălţime. în prezent, hormonul de creştere se foloseşte pentru tratarea anumitor adulţi cu deficit pentru acest hormon, scopul fiind ameliorarea compoziţeii corpului, mărirea densităţii osoase şi creşterea calităţii vieţii.