Colita determinată de tratamentul cu antibiotice

Colita determinată de tratamentul cu antibiotice reprezintă inflamaţia intestinului gros produsă de proliferarea unor bacterii patogene, care apare în urma administrării de antibiotice.
Multe antibiotice modifică echilibrul cantitativ şi calitativ între bacteriile intestinale, astfel încât unele bacterii patogene se pot multiplica şi pot înlocui bacteriile care colonizează intestinul în mod normal. Dintre bacteriile patogene, cel mai frecvent tip care produce infecţii este Clostridium difficile. Aceste bacterii eliberează două toxine care produc leziuni ale mucoasei intestinului gros.

Aproape orice antibitoic poate produce această boală, însă clindamicina, penicilinele (cum ar fi ampicilina) şi cefalosporinele (cum este cefalexinul) sunt implicate cel mai frecvente. Alte antibiotice care determină adeseori
Când colita eu Clostridium difficile nu este produsă de antibiotice

Uneori colita cu Clostridium difficile apare la persoane la care nu s-au efectuat recent tratamente antibiotice. Evenimentele solicitante din punct de vedere fizic, cum ar fi intervenţiile chirurgicale, pot conduce la acelaşi tip de dezechilibru calitativ şi cantitativ al bacteriilor intestinale, care permite instalarea infecţiei cu Clostridium difficile. Pacienţii spitalizaţi sau care stau la azil se pot infecta şi pot dezvolta colită atunci când contractează agentul patogen de la alte persoane infectate. Bacteria poate trăi pe mâinile persoanelor purtătoare; răspândirea poate fi prevenită prin spălarea meticuloasă a mâinilor. Unele persoane sănătoase pot fi purtătoare de Clostridium difficile fără a avea simptome de colită.
această boală sunt eritromicina, sulfamidele (cum este sulfametoxazolul), cloramfenicolul, tetraciclină şi chinolonele (cum este norfloxacinul).

Infecţia cu Clostridium difficile este mai frecventă atunci când antibioticele se administrează pe cale orală, însă apare şi când acestea sunt administrate prin injectare intravenoasă sau intramusculară. Riscul de dezvoltare a colite la antibiotice creşte cu vârsta.

Simptome şi semne

Simptomele debutează de obicei în timpul trata¬mentului cu antibiotice. însă la o tremie dintre persoanele afectate simptomele apar numai după 1-10 zile de la terminarea tratamentului, iar în uenle cazuri persoanele rămân asimptomatice până la 6 săptămâni după aceea.

Manifestările variază în funcţie de gradul inflamaţiei produse de bacterii, de la eliminarea de materii fecale cu consistenţă scăzută până la diaree sanguinolentă, dureri abdominale şi febră. Cele mai severe cazuri sunt cele care conduc la tulburări ameninţătoare de viaţă, cum sunt deshidratarea, hipotensiunea arterială, megacolonul toxic A şi perforaţia intestinului gros.