Constipaţia

Profilaxie şi tratament

Constipaţia se previne şi se tratează cel mai bine folo¬sind în combinaţie o activitate fizică adecvată, o dietă bogată în fibre, un aport suficient de lichide şi ocazional administrarea de laxative. Când a fost prescris un medi¬cament care poate da constipaţie, administrarea unui laxativ împreună cu creşterea aportului dietetic de fibre şi lichide ajută la prevenirea acestei complicaţii.

Legumele, fructele şi tărâţele reprezintă surse excelente de fibre. Multe persoane apreciază consumul a 2-3 lin¬guriţe de tărâţe sau de cereale integrale, ori consumul de fructe, de 2-3 ori pe zi. Pentru a acţiona optim, fibrele trebuie ingerâte împreună cu o cantitate suficientă de lichide.
Când constipaţia este determinată de o boală subia¬centă, această boală trebuie tratată.

Dischinezia nu se tratează uşor cu laxative. Pentru dissinergia planşeului pelvian se folosesc exerciţii de relaxare şi bio-feed-back, aceste metode fiind eficace la anumite persoane. Pentru corectarea unui enterocel sau a unui rectocel voluminos poate fi necesară intervenţia chirurgicală.
Fecalomul nu poate fi tratat cu laxative sau prin modificări dietetice. Materiile fecale întărite trebuie de obicei să fie îndepărtate de către medic sau asistentă cu degetul înmănuşat. Uneori ameliorarea se poate obţine prin efectuarea unei clisme.

Tratamentul excesiv, în special folosirea pe termen lung a laxativelor, a supozitoarelor iritante şi a clismelor , poate conduce la apariţia diareii, deshidratării, cram¬pelor, sau a dependenţei de laxative.	k
Laxativele. Multe persoane folosesc laxative pentru ameliorarea constipaţiei. Unele laxative sunt sigure şi pot fi folosite pe termen lung; altele ar trebui folosite numai ocazional. Unele sunt bune pentru prevenirea constipaţiei; altele se folosesc pentru tratamentul acesteia.

Agenţii de volum, cum sunt tărâţ ele şi psyllim (precum şi fibrele conţinute în multe tipuri de legume) determină creşterea volumului materiilor fecale. Aceasta stimulează contracţiile intestinale şi deci tranzitul intestinal, totodată materiile fecale voluminoase sunt mai moi şi mai uşor de eliminat. Agenţii de volum acţionează lent şi blând, reprezentând una dintre cele mai sigure .metode de reglare a tranzitului intestinal. Aceşti agenţi sunt iniţial administraţi numai în cantităţi mici. Doza se creşte treptat până când se obţine regularizarea scaunului. Persoanele care folosesc astfel de agenţi ar trebui să consume multe lichide.

Substanţele care scad consistenţa materiilor fecale, cum ar fi docusatul, determină creşterea cantităţii de apă care poate fi reţinută în intestin. De fapt, aceste tipuri de laxative sunt detergenţi care reduc tensiunea superficială a materiilor fecale, astfel încât apa poate pătrunde mai uşor în interiorul acestora şi le poate înmuia. în plus, creşterea uşoară a volumului care rezultă în urma folosirii acestor medicamente stimulează contracţiile intestinului gros şi astfel uşurează defecaţia. Pentru unele persoane însă materiile fecale moi sunt neplăcute. Aceste substanţe sunt rezervate de obicei pacienţilor care trebuie să evite eforturile, cum ar fi persoanele cu hemoroizi sau cele care au suferit recent o intervenţie chirurgicală.

Agenţii osmotici determină acumularea unor cantităţi mari de apă în intestinul gros, astfel încât materiile fecale devin foarte moi. lichidul în exces determină distensia pereţilor intestinali, stimulând astfel contracţiile. Laxativele de acest tip sunt reprezentate de săfuri sau zaharuri Care nu se absorb din intestin. Acestea pot pro¬duce retenţie de lichide în organism la persoanele cu boli renale sau cu insuficienţă cardiacă, în special dacă se administrează frecvent şi în doze mari. Agenţii osmotici care conţin magneziu şi fosfat se absorb parţial în circulaţia sanguină şi pot avea efecte nocive la persoanele cu insuficienţă renală. Aceste laxative îşi fac efectul de obicei în primele 3 ore după administrare. Se folosesc şipentru evacuarea materiilor fecale din intestin înainte de efectuarea de radiografii ale tractului digestiv sau înainte de practicarea unei colonoscopii.

Laxativele stimulente conţin substanţe iritante, cum ar fi senna şi cascara, care stimulează direct pereţii intestinului gros, determinând omtracţia acestora şi accelerând astfel tranzitul intestina* Administrate pe cale orală, laxativele stimulante determină în 6-8 ore apariţia unui scaun cu eliminarea de materii fecale semisolide, însă frecvent produc şi crampe. Sub formă de supo¬zitoare, aceste laxative îşi fac efectul în 15-60 de minute.
Folosirea prelungită a laxativelor stimulante poate conduce la modificări anormale ale mucoasei intestinului gros, determinate de formarea unor depozite de pig¬ment (o boală denumită melanoză colonică). De aseme¬nea, laxativele stimulante pot da dependenţă, determinând apariţia sindromului de intestin „leneş", care face ca intestinul gros să funcţioneze normal numai în prezenţa laxativelor. Din aceste motive, laxativele stimulante ar trebui folosite numai pentru perioade scurte de timp în tratamentul constipaţiei. Sunt utile pentru prevenirea constipaţiei la persoanele care iau medicamente care aproape sigur vor da constipaţie, cum sunt opioideie. Se folosesc frecvent pentru evacuarea intestinului gros înainte de efectuarea diferitelor proceduri diagnostice.

Clismele. Clismele determină evacuarea mecanică a materiilor fecale din rect şi din partea inferioară a intestinului gros. De la farmacie se poate cumpăra lichid pentru clismă, conţinuţ în sticle care pot fi comprimate uşor. Acestea se pot administra folosind un dispozitiv special, însă clismele de volum mediu sunt frecvent inadecvate, în special Ia persoanele în vârstă, la care capacitatea rectală este crescută şi vârsta avansată face ca rectul să se poată destinde mai uşor. Clismele de volum mare se administrează folosind un dispozitiv special.
Cel mai bun lichid care poate fi folosit pentru clismă este de obicei apa. Aceasta ar trebui să fie la temperatura camerei sau puţin mai caldă, fară a fi fierbinte sau rece. Apa (aproximativ 150-300 mililitri) se introduce cu blândeţe în rect; exercitarea de forţă suplimentară este periculoasă. Apoi apa se evacuează, eliminându-se simul¬tan şi materiile fecale.

Lichidele gata preparate pentru clisme conţin şi mici cantităţi de săpun dizolvate în apă (clisme cu spumă), care pe lângă efectul mecanic asigură şi efectul laxa tiv determinat de săpun. Aceste clisme sunt utile atunci când clismele efectuate numai cu apă nu dau rezultate, însă pot determina apariţia crampelor.
Multe alte substanţe, cum ar fi uleiurile minerale, se adaugă uneori la clismele pe bază de apă. însă avantajele obţinute sunt de obicei minore.

Clismele de volum foarte mare, denumite clisme colonice, sunt folosite rareori în practica medicală. Medicii recomandă efectuarea unor clisme colonice numai la persoanele cu constipaţie foarte severă (obstipaţie). Unii specialişti în medicină alternativă folosesc clisme colonice considerând că evacuarea intestinului gros este benefică. Ceaiul, cafeaua şi alte substanţe sunt adăugate frecvent la clismele colonice, însă acestea nu şi-au dovedit beneficiile pentru starea de sănătate şi pot fi periculoase.