Toxiinfecţia alimentară chimică

Toxiinfecţia alimentară chimică rezultă în urma ingestiei unei plante sau animal care conţine o toxină.
Toxiinfecţia cu ciuperci. Toxiinfecţia cu ciuperci poate rezulta în urma ingestiei multor specii de ciuperci.

Potenţialul toxic variază chiar şi în cadrul aceleiaşi specii, în funcţie de anotimp şi de modul de gătire. Dacă toxiinfecţia este produsă de ciuperci aparţinând unor specii de Inocybe şi unele Specii de Clitocybe, substanţa periculoasă este muscarina. Simptomele, care apar după câteva minute până la 2 ore după masă, constau în creş¬terea secreţiei lacrimale şi salivare, micşorarea (constric¬ţia) pupilelor, transpiraţii, vomă, crampe gastrice, diaree, ameţeală, confuzie, comă şi uneori crize epileptice. Cu tratament adecvat, recuperarea se obţine de obicei în 24 de ore. în absenţa tratamentului, decesul poate surveni în câteva ore.

In intoxicaţia cu faloidină, produsă de ingestia unor specii de Amanita phalloides sau de specii înrudite, simptomele debutează după 6-24 de ore. Pacienţii dezvol¬tă simptome similare cu cele întâlnite în intoxicaţia cu muscarina, iar leziunile renale pot conduce la oprirea producţiei de urină. Este frecvent întâlnit icterul, deter¬minat de leziunile hepatice, care se instalează în 2-3 zile. Uneori simptomele dispar de la sine, însă aproximativ jumătate dintre pacienţii cu intoxicaţie cu faloidină dece¬dează în 5 până la 8 zile.

Toxiinfecţia alimentară cu plante. Acest tip de toxiinfecţie poate rezulta în urma ingestiei de frunze şi fructe ale multor plante sălbatice şi domestice. Regiunile verzi şi mugurii rădăcinilor subterane, care conţin solanină, pot produce greaţă, vomă, diaree şi stare de slăbiciune. Fructul arborelui Koenig determină boala vomei de Jamaica.

Toxiinfecţia alimentară cu alimente marine. Gastro¬enterita poate fi produsă de ingestia de peşti sau crustacee. De obicei toxiinfecţia care apare în urma ingestiei de peşti este produsă de trei toxine - ciguatera, tetraodon şi histamină.

Otrăvirea cu ciguatera poate apărea după ingestia uneia din peste 400 de specii de peşti întâlnite în recifele tropicale din Florida, Indiile de Vest sau Pacific. Toxina este produsă de anumite dinoflagelate, organisme ma¬rine microscopice care sunt ingerate de peşti şi se acumulează în carnea acestora. Peştii mai mari, care au trăit mai mult, simt mai toxici decât peştii mai mici. Aroma cărnii nu este modificată. Procedurile de preparate actuale nu pot distruge toxina. Simptomele iniţiale - crampe abdominale, greaţă, vomă şi diaree - pot debuta la 2-8 ore după masă şi persistă între 6 şi 17 ore. Simptomele care apar mai târziu includ prurit, senzaţii de înţepături, dureri de cap, dureri musculare, inversarea senzaţiilor de frig şi cald şi dureri faciale. Timp de mai multe ori după aceea tulburările senzitive pot fi deosebit de deranjante.

Intoxicaţia cu tetraodon, conţinută într-o anumită specie de peşte (puffer fish), este întâlnită numai în regiunile marine din vecinătatea Japoniei şi este similară cu otrăvirea cu ciguatera. Decesul poate surveni din cauza paraliziei muşchilor respiratori.

Intoxicaţia cu histamină, conţinută în peşti precum macrou, ton şi delfin albastru (mahimahi) apare atunci când ţesuturile peştelui se degradează după ce acesta a fost prins, producând foarte multă histamină. Când este ingerată, histamina produce înroşirea imediată a feţei. De asemenea, poate produce vomă, dureri gastrice şi erupţii cutanate (urticarie) la câteva minute după consumul cărnii de peşte. Simptomele persistă de obicei mai puţin de 24 de ore.

Intoxicaţia cu neurotoxină poate să apară din iunie până în octombrie, în special în regiunile din Pacific şi Noua
Anglie. Crustacee precum midiile, stridiile şi scoicile ingeră anumite tipuri de dinoflagelate în anumite momente ale anului, când apa are o coloraţie roşie. Acestea produc o toxină care atacă nervii (acest tip de substanţe sunt denumite neurotoxine A). Toxina, clre produce toxiinfecţie alimentară paralitică, este rezistentă la prepararea termică a alimentelor. Primul simptom, senzaţia de înţepături în jurul gurii, apare la 5-30 de minute după masă. Ulterior apar greaţă, vomă şi crampe abdominale. Aproximativ 2.5% dintre pacienţi dezvoltă slăbiciune musculară în următoarele câteva ore; uneori slăbiciunea progresează către paralizia membrelor superioare şi inferioare. Slăbiciunea muşchilor respiratori poate fi atât de severă încât uneori se produce decesul.

Toxiinfecţia alimentară cu substanţe contaminante. Gastroenterita poate să apară la persoanele care au ingerat fructe şi legume nespălate care au fost stropite cu ar¬senic, plumb, sau insecticide organice. De asemenea, apare la cei care au consumat lichide acide servite în vase al căror smalţ conţine plumb, sau alimente păstrate în conteinere în structura cărora există cadmiu.